Viziunea Guvernului român despre jurnalism „încurajează cenzura și autocenzura”

Organizația Reporters Sans Frontières a emis raportul pe anul trecut pentru libertatea presei din lume. Și în acest an, România se clasează pe locul 48, anul trecut presa de la noi fiind puțin mai liberă decât cea din Guyana.

RSF atrage atenția că încrederea publicului în mass-media și accesul acestuia la informații de interes au fost subminate din cauza lipsei de transparență a Guvernului, dar și a comunicării defectuoase dintre oficialii guvernamentali și mass-media. Un alt factor a fost decizia CNA de a nu mai publica date despre proprietarii instituțiilor media, sub pretextul că acestea sunt informații cu caracter personal.

„Oficialii guvernamentali și ai sectorului de stat au întârziat sau au blocat informațiile despre achizițiile medicale și alte cheltuieli care ar trebui să abordeze efectele pandemiei”, se arată în raport.

Mai mult decât atât, organizația pentru protecția jurnaliștilor amintește și de așa-zisa politică anti-fake news adoptată în timpul stării de urgență, despre care spune că a avut efectul invers dorit: „În timpul stării de urgență, guvernul a anunțat o politică controversată care vizează interzicerea platformelor online care promovează știri false și teorii ale conspirației, dar, în practică, a avut ca efect creșterea profilului lor și acordarea lor mai multă greutate”. 

Nu în ultimul rând, RSF susține că ajutorul acordat de către Guvern presei, în valoare de 40 de milioane de euro, „a fost criticată pe scară largă din cauza lipsei de transparență și a criteriilor calitative în ceea ce privește alocarea finanțării, care a ajuns să favorizeze o serie de mijloace de comunicare cu renume pentru decăderi etice și să încurajeze autocenzura”. 

La nivel mondial, Norvegia a continuat să conducă clasamentul, urmată de Finlanda, Suedia, Danemarca și Costa Rica – aceasta din urmă urcând două poziții față de raportul anterior. La polul opus se află Djibouti, China, Turkmenistan, Coreea de Nord, iar pe ultimul loc este Eritrea. Rusia ocupă locul 150 din 180, în timp ce SUA este pe 44 (cu o poziție mai sus față de 2020).

Dintre vecinii României, la capitolul libertatea presei, cel mai rău stă Bulgaria, care se clasează pe locul 112. Despre aceasta, RSF spune că jurnaliștii critici „sunt supuși în mod constant nu numai campaniilor de defăimare și hărțuire din partea statului, ci și intimidării și violenței”.

Citiți mai jos analiza organizației Reporters Sans Frontières/Reporters without Borders cu privire la România: 

„Viziunea Guvernului despre jurnalism și libertatea de exprimare încurajează cenzura și autocenzura. Mecanismele de finanțare a mass-media sunt, în multe cazuri, opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor, care adesea le folosesc ca instrumente de propagandă. În același timp, informațiile despre proprietatea mass-media sunt ascunse publicului. Consiliul Național al Audivizualului a încetat să pună la dispoziție aceste informații pe motiv că încalcă legislația privind protecția datelor. În timpul crizei coronavirusului, lipsa transparenței și comunicarea slabă între oficiali și mass-media a subminat accesul la informații și credibilitatea mass-media. Oficialii guvernamentali și ai sectorului de stat au întârziat sau au blocat informațiile despre achizițiile medicale și alte cheltuieli care ar trebui să abordeze efectele pandemiei.

În timpul stării de urgență, guvernul a anunțat o politică controversată care vizează interzicerea platformelor online care promovează fake news și teorii ale conspirației, dar, în practică, a avut ca efect creșterea profilului lor și acordarea lor mai multă greutate. Pentru a combate dezinformarea și a sprijini sectorul media, guvernul a alocat 40 de milioane de euro pentru campanii de informare și conștientizare a publicului media. Dar inițiativa a fost criticată pe scară largă din cauza lipsei de transparență și a criteriilor calitative în ceea ce privește alocarea finanțării, care a ajuns să favorizeze o serie de mijloace de comunicare cu renume pentru decăderi etice și să încurajeze autocenzura”.