Despre trecerea presei în mediul online putem să vorbim mult, din diferite unghiuri de abordare: pe de o parte, este rezultatul nevoii unei alternative la presa tipărită, ale cărui costuri erau mult prea mari pentru putința diferitelor publicații, în timpul crizei economice mondiale; pe de altă parte, trebuie luată în considerare și reorientarea publicului de la site-urile de social networking (precum hi5, care în 2007 a atins cel mai înalt punct al său) la cele care ofereau și o alternativă de mobil – Facebook.

Deși a pornit ca o aplicație specială pentru studenții de la Harvard, apoi pentru mai multe universități de top de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, în 2006 Facebook și-a ”deschis porțile” pentru oricine cu vârsta peste 13 ani și o adresă validă de mail.

Ce spun statisticile

Astăzi, a ajuns să fie una dintre cele mai folosite rețele de socializare – puțin sub jumătate din populația lumii avea un cont activ în 2018 de Facebook. În al doilea sfert al anului 2019, platforma de socializare dezvoltată de Mark Zuckerberg avea, conform datelor publicate aici, 2.41 de miliarde de utilizatori.

Conform studiului realizat de Pew Research Center în 2017, jumătate din americani ajung la știri prin intermediul rețelei de socializare, în timp ce în Europa de Vest, Facebook rămâne în topul preferințelor de consum de media (cu Danemarca în capul listei – 82%). Chiar și în țările cu procente ceva mai mici, cum este cazul Suediei, peste jumătate din adulți folosesc social media cu scopul de a se informa.

La orice studiu ne-am uita, e clar că rețelele  de socializare au oferit o alternativă rapidă și comodă consumatorilor de a fi informați – deși, de multe ori, fluxul mare și puținele reglementări interne s-au dovedit a fi un tăieș cu două capete.

Social media a schimbat atât consumul, cât și discursul public

Totuși, e important de reținut că pe măsură ce utilizatorii au avut acces la informații strânse pe o singură platformă – în funcție de preferințele și lista fiecăruia -, s-a modificat și timpul pe care aceștia îl petrec pe articole. În 2014, Chartbeat a observat că jumătate din cititori stau doar 15 secunde pe un articol, în contextul în care utilizatoriul mediu petrece 20 de minute pe social media.

Nu e singurul lucru pe care, ca și consumatori, l-am schimbat. În News Sharing in Social Media: A Review of Current Research on News Sharing Users, Content, and Networks (Anna Sophie Kümpel, Veronika Karnowski, și Till Keyling), fenomenul este explicat așa: ”Cercetările sugerează deja că rețelele de socializare precum Facebook și Twitter expun segmente ale populației la știri care s-ar putea să nu fi primit altfel, ceea ce schimbă fundamental modul în care avem de conceptualizat și măsurat utilizarea și expunerea științelor într-un mediu online”. Cu alte cuvinte, de la începerea folosirii rețelelor de socializare pentru informare, există șanse mai mari ca subiectele mai puțin relevante pentru o categorie de public să ajungă la aceștia, din cauza diversității prezente pe social media (listă de prieteni, grupuri, algoritm și așa mai departe.

Însă nu numai modul în care cercetătorii se raportează la noile studii de social media și cititorii la conținut mediatic a fost schimbat de către folosirea la nivel global, pe termen mediu și lung, a rețelelor de socializare. De luat în considerare este și modul în care oamenii și-au modificat obiceiurile în relațiile cu ceilalți.

Lista realizată de The Guardian în 2015, este relevantă pentru subiectul tratat în acest articol. Rețelele de socializare, însă mai cu seamă Facebook, a determinat modificarea limbajului, a preocupărilor de securitate, dar a și determinat apariția unor mișcări civice – fiind descrisă ca ”unealta de organizare a revoluțiilor”. De exemplu, tindem să ne menținem relațiile sociale prin intermediul diferitelor rețele de socializare, ajungând chiar să fie unul dintre principalele modalități de comunicare. 83% dintre părinți au recunoscut că sunt ”prieteni” pe Facebook cu copii lor, însă nu și pe alte site-uri de socializare.

Cum a modificat social media jurnalismul

Nu putem să vorbim despre modul în care Facebook și alte site-uri asemănătoare au modificat consumul de media și relațiile dintre oameni, fără să discutăm și despre impactul avut de acestea asupra modului în care știrile sunt scrise.

În primul rând, a determinat rapiditatea cu care informația circulă: întrucât internetul și, mai presus, social media se bazează pe puterea de a afla în cel mai scurt timp posibil o informație relevantă, publicațiile au încercat să țină pasul cu nevoia consumatorilor de a fi acum informați. Asta a dus la o creșterea numărului mai mare de știri, spre deosebire de perioada pre-migrației în online a publicațiilor, când jurnaliștii erau condiționați de frecvența cu care ziarul se tipărea (de exemplu, în fiecare dimineață, ori de mai multe ori pe zi).

Un alt aspect este modificarea modului de a scrie. Aici putem include atât folosirea unor titluri atractive, care să ofere un indiciu cu privire la conținutul articolului însă să nu livreze informația în totalitate, sau adaptarea textului la modalitățile de consum.

Însă poate cel mai benefic aspect este schimbarea tonului folosit. Întrucât ”distanța” dintre jurnaliști și cititori se micșorează, prin prisma social media, consumatorii tind să aprecieze un stil de a scrie mai conversațional. Sarah Rodriguez de la Liberty University scrie că ”Hershkowitz și Lavrusik (2013) au subliniat faptul că Facebook este un site condus de oameni, astfel încât cititorii vor să știe că există cineva în spatele ecranului care face postările. Facebook le-a permis jurnaliștilor să folosească un ton mai conversațional în loc de stilul formal tipic. S-a constatat că postările cu un ton conversațional sau un limbaj inteligent au o implicare semnificativ mai mare a cititorilor decât postările fără acest tip de limbaj (Hershkowitz & Lavrusik, 2013) (…) Stubbs a spus că a văzut beneficiul introducerii divertismentului în reportaje, deoarece Facebook oferă jurnaliștilor platforma să scrie alte povești decât știri directe” (How Facebook Has Transformed Journalism, 2017).

Tot aici e de notat că apariția rețelelor de socializare a oferit oamenilor de presă nu numai lărgirea subiectelor abordate, ci și capacitatea să discute cu cei ce-i citesc și să aibă o mai bună perspectivă asupra a ce-și doresc aceștia.

Așadar, apariția și popularizarea rețelelor de socializare schimbă atât modul în care consumăm știri, cât și felul în care se desfășoară relația jurnalist – cititor. Totuși, ceea ce rămâne încă în dezbatere este influența pe care platforme precum Facebook și Twitter o au asupra conceptului de știri.