Generația care “nu știe nimic”. Cum pot influența prejudecățile prezența la vot

Percepția generației Baby Boom asupra tinerilor este de cele mai multe ori una exagerată, iar acest lucru este un motiv pentru care sunt împotriva politicii și reprezentanților ei.  În zilele noastre, persoanele din generația Z sunt considerate imature, având „opinii greșite”, ,,generația tehnologiei”, generația ,,nu faceți nimic altceva decât sa stați cu ochii în telefoane și calculatoare”. De cele mai multe ori, aceste apelative sunt aduse adolescenților sau studenților de către adulți, vârstnici, iar de cele mai multe ori politicienii sau chiar politica, este asociată de către tineri cu acest tip de persoane. 

La începutul drumului unui adolescent, nu se ține cont de opiniile politice pe care le are: ,,Ești prea mic ca să-ți dai cu părerea, lasă-i pe cei mari să vorbească”. Dar când devine major, când i se dă dreptul la vot,  presupunând că înțelepciunea lovește brusc, este matur, poate vota, doar este ,,viitorul țării noastre”, nu damnarea ei. În majoritatatea timpului, nu sunt ascultați, decât selectiv, când partea matură are de beneficiat.

Așadar, se poate observa de ce tinerii sunt reticenți când vine vorba de alegeri sau de politicieni, majoritatea nu consideră că se pot încrede în persoane care fac parte din generația care îi desconsideră, care nu îi ascultă.

Sunt ,,persecutați” pentru că s-au născut într-o eră prosperă, pentru că nu mai respectă tradițiile și valoriile poporului întru-totul, pentru că sunt copiii tehnologiei. De accea majoritatea oamenilor aflați la o vârstă ,,fragedă” întind spre neutralitate sau spre părăsirea țării, în căutarea atât a unui loc cu condiții mai bune, cât și în care egalitatea cetățenilor nu ține cont de vârstă.

Informare sau manipulare

 Luarea deciziilor semnificative se bazează pe interesul personal, ce avem de câștigat în urma alegerii făcute, dar și pe informare. Când vine vorba de politică, media nu poate fi numită de încredere, având adesea momente subiective. Poate fi dificil să găsești o sursă care nu îndeamnă la subiectivitate.

Astfel, neimplicarea unui tânăr în politică nu se datorează de cele mai multe ori doar acestei ,,cruciade” împotriva oamenilor ce o reprezintă, ci pur și simplu din cauza modului manipulativ de informare. Un om care este la început de viață nu poate să aibă o părere corect formată sau pur și simplu formată, despre marea conducere, dacă nu are o sursă de nădejde. Majoritatea publicațiilor nu oferă toată imaginea de ansamblu, nereușind să-i ajute pe tineri să se informeze corespunzător. Cuprinse de subiectivitate, unele se axează pe prezentarea defectelor doar a câțiva membrii din lumea politică, deseori evidențiind doar latura bună a celorlalți viitori politicieni.

Adolescenții sau studenții au anumite opinii care nu sunt ale lor întru-totul, au încredere în spusele familiei sau prietenilor fără să încerce să se informeze în mod corespunzător. De cele mai multe ori, tinerii, neavând cunoștințe suficiente legate de conducerea statului sunt influențați de cei apropiați, făcând o alegere ce este considerată de către ei corectă, însă, ce pare corect pentru unii oameni nu este de multe ori decizia potrivită. Spre exemplu, interesele unui cetățean nu vor corespunde cu ale altei persoane, iar fiecare om își alege un lider pe baza propriilor preferințe. Astfel, un candidat va fi o alegere potrivită pentru un cetățean, iar pentru o persoană cu idei și percepții diferite, un alt viitor lider va fi opțiunea corectă. 

Tinerii nu cred în puterea votului

Conform unui studiu, alegerile parlamentare din 2016 au avut un procent de 29% de participare din partea tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 ani. O altă cauză pentru care oamenii tineri nu sunt încrezători când vine vorba de conducerea statului este faptul că speranțele acestora au rezultat de cele mai multe ori într-o dezamăgire. Putem lua drept exemplu faptul că dacă un cetățean votează cu candidatul ce pare ideal și benefic pentru țară, există șanse ca acesta să fie învins de un candidat mai puțin potrivit sau să câstige și să se dovdească a fi o dezamăgire. Majoritatea tinerilor nu cred că votul lor va face o schimbare sau că va influența rezultatul final, considerând mersul la vot inutil.

Tinerii sunt puși într-un rol dificil de la o vârstă fragedă, li se cere de la începutul drumului să aleagă un conducător, cineva care să fie potrivit pentru viitorul statului, dar și pentru viitorul personal. Nu este ușor să-i oferi unui om, pe care nu îl cunoști cu adevărat, încrederea oarbă, să îl lași să-ți reprezinte interesele, mai ales la vârsta la care aflăm ce presupune cu adevărat să fii adult. 

Cu toate acestea, anul acesta, alegerile europarlamentare au înregistrat 43,2% în rândul tinerilor, ceea ce ne indică că în ciuda prejudecăților la care aceștia sunt supuși, noile generații înțeleg din ce în ce mai bine importanța exprimării politice. Ultimele alegeri din România pot fi un semnal că tinerii vor exercita dreptul de a vota și la următorul din noiembrie 2019, mai ales că o parte din candidți se adresează și populației cu vârste cuprinse între 18-24 de ani. Printre motivele pentru care milenialii și cei din generația Z arată un spirit civic mai pregnant decât în anii precedenți se numără și evenimente cu impact emoțional major, o deschidere către țările din Vest, precum și social-media.