Votul la europarlamentare a stat în mâinile femeilor. Ce le-a făcut să-și exprime opțiunea în număr atât de mare


MediaStandard
Votul la europarlamentare a stat în mâinile...

Votul, fundamentul unei societăți democratice, nu a fost întotdeauna al tuturor. Istoria ne arată faptul că femeile au avut mult de luptat până să reușească să se facă auzite într-o lume strict patriarhală, în care interesele și nevoile firești ale acestora au fost ignorate pe deplin.

Așa numitul „prim val” al feminismului a abordat soluționarea unor probleme precum cea a emancipării femeiolor din punct de vedere social sau civil, dar au mers și mai departe în a obține și dreptul acestora de a vota. Una dintre cele mai cunoscute autoare române feministe, Ghizele Cosma, menționează anul 1929 ca fiind momentul în care unele femei pot avea drept de vot, însă parțial. Categoriile dezavantajate erau femeile care nu aveau în grijă moșii, ferme agricole, care nu au primit decorații de război sau pentru diverse merite. De asemenea, a apărut o problemă și pentru cele care ori nu aveau studii, ori urmaseră cursurile unor instituții de învățământ străine.

În secolul XXI, nu se mai poate vorbi de o excludere a femeilor din procesul de vot. Însă se poate observa că în societățile de tip patriarhal, prezența femeilor la vot a fost diminuată semnificativ din mai multe considerente. Fie că vorbim de o inflență culturală sau laică, toate aceste presiuni au avut ca efect neprezentarea la vot a femeilor.

Surprinzătoarele rezultate ale alegerilor din mai 2019 ne pun însă în fața unui nou fenomen socio-politic, mobilizarea femeilor la urne fiind mult mai mare decât cea a bărbaților.

Diferență de două milioane

La alegerile europarlamentare din anul 2014 și-au exprimat votul doar 32.44% din cetățenii României cu drept de vot, potrivit datelor oficiale eliberate de Parlamentul European. În plus, în ceea ce privește împărțirea pe sexe a cetățenilor cu drept de vot, se pare că în anul 2014 au votat doar 36% femei, în timp ce procentul bărbaților a fost de 64%. Potrivit datelor eliberate de Biroul Electoral Central, România a votat la alegerile europarlamentare din 26 mai în proporție de 48,97%. Din acest procent, 51,23% au fost femei, iar 48,77% au fost bărbați.

Între scrutinele pentru Parlamentul European din 2014 și 2019 (32.44%, comparat cu 48,97%) se poate observa o diferență foarte mare atât în ceea ce privește numărul de persoane care și-au exprimat opțiunea la nivel național. Iar, odată crescut procentajul prezenței la vot și numărul femeilor crește automat.

Statistica realizată de Biroul Electoral Central în perioadă următoare alegerilor dovedește faptul că mobilizarea femeilor la urne a depășit-o pe cea a bărbaților în majoritatea țării, diferența prezenței la vot între cele două sexe fiind de peste două milioane.

Un alt motiv posibil pentru care numărul de femei l-a depășit pe cel al bărbaților în cadrul alegerilor europarlamentare din 2019 ar fi împărțirea demografică. Populația feminină este predominantă și în vizibilă creștere, în ultimii 19 ani ponderea femeilor crescând de la 50,8% la 51,4% , potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS) în 2014. Totuși, diferența dintre bărbați și femei la nivelul întregii țări nu este atât de mare încât să influențeze în mod vizibil rezultatele votului.

Ilfov și Vaslui, două extreme destul de asemănătoare

În Ilfov, lider ca și prezență la nivelul întregii țări, s-a remarcat cel mai mare interes pentru vot (64,03%). Aici și-au exprimat opțiunea 227.716 de persoane, din care 116,442 femei și 111,441 de bărbați.

În Cluj, unde prezența a fost de 61,11%, au participat 181,166 de bărbați și cu 10,303 mai multe femei (191,469).

Aceste două exemple trebuie însoțite de explicația că Ilfov este un județ în plină ascensiune atât din punct de vedere economic, cât și demografic. Pe de altă parte, județul Cluj joacă un rol important în zona Transilvaniei, atât ca și centru al forței de muncă, iar municipiul cu același nume este al doilea cel mai mare centru universitar din România.

În județul Vaslui, care a avut cea mai mică prezență la vot în mai 2019, au votat în total 144.376 de oameni, din care 72.495 femei și 71,881 bărbați. Se remarcă că și în unul din cele două județe în care numărul bărbaților este mai mare decât cel al femeilor, acestea din urmă tot s-au prezentat cu stoicism, observându-se o diferență de puțin peste cinci sute de persoane. Deși această cifră nu este una mare, la nivel național se observă o diferență considerabilă.

Giurgiu, o excepție de la regulă

Mai spre sud, în Giurgiu, prezența a fost una mare – 55,55%, a treia la nivel național – însă se remarcă un trend atipic acestor alegeri. Numărul bărbaților l-a depășit pe cel al femeilor cu puțin peste 2.500 (63,390, comparativ cu 60,649).

Se poate considera că în zonele încă în curs de dezvoltare – cum este cazul satelor și comunelor din România -, în care populația tânără a ales să își facă viața înafara granițelor, tradiționalismul este încă o realitate. Schimbarea dinamicii interumane este îngreunată de numărul redus de tineri care rămân în respectivele zone.

Datorită faptului că județul Giugiu este preponderent rural, datele BEC arată că prezența la vot în comune a depășit-o pe cea de la oraș. Un lucru ușor de înțeles, dacă stăm să ne gândim că județul Giurgiu are un singur municipiu și doar două orașe, nicio unitate de învățământ superior și un număr redus de licee. Acest lucru combinat cu numărul tot mai mic de tineri duc la conservarea unui tip de societate tradiționalistă, în care accentul cade pe bărbat ca și nucleu al familiei.

Giurgiu, un județ predominant rural, aflat în derivă, cu posibilități și resurse limitate, este exemplul societății rurale patriarhale, în care bărbații domină narativul.

Toate problemele decizionale, precum munca, situația economică a micro-societății și deci și votul îi revin lui. Se remarcă și o dependență, atât psihică cât și economică, a femeilor aflate în comunități de tip patriarhal, față de cele care trăiesc în medii progresiste. Incidența cazurilor în care femeile suferă pe termen lung din cauza abuzurilor domestice este mai mare la cele care nu au loc de muncă propriu și care se sprijină, voit sau nu, pe activitatea părții masculine.

Spune-mi ce vârstă ai ca să-ți spun de ce votezi

Se observă că atunci când vine vorba de prezentarea la vot, femeile din categoria de vârstă de 45-64 de ani sunt cele ce și-au exprimat alegerea în cea mai mare proporție.

Motivația femeilor din această categorie de vârstă este, în realitate, o paletă mai largă: marea majoritate a lor se află în câmpul muncii sau se apropie cu pași repezi de pensionare, lucru care le determină să se gândească la beneficiile pe care le-ar avea în continuare. Prezența lor la vot în număr atât de mare ar putea avea legătură cu partea emoțională, care le face să se gândească pe termen lung la viitorul noilor generați. Unde mai punem faptul că acestea pot fi convinse de importanța exprimării opțiunii de către membri mai tineri ai familiei, precum cei din categoria 18-24.

Populația cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, reprezintă studenții și persoanele abia intrate în câmpul muncii. Deși la nivel general, această generație s-a prezentat în număr cel mai mic, femeile sunt cu puțin mai multe de bărbații. Motivația – acolo unde a existat – poate fi legată atât de îndemnurile lansate pe social media, cât și de viitor. O explicație pentru prezența scăzută ar fi ori numărul mare de tineri plecați la studii înafară, care n-au putut să-și exprime opțiunile din motive tehnice (cozile mari de la secțiile din diaspora), ori lipsa de educație civică.

Categoria de vârstă de 65+ reacționează pe fond emoțional, fiind și una dintre cele mai predispuse la a pica pradă manipulărilor – după cum o arată studiile despre fake news. Acest criteriu, în combinație cu existența anumitor instituții de media care nu respectă normele deontologice ale jurnalismului, duc la o populație predispusă manipulărilor.

Motivația care a stat la baza acestui fenomen se leagă în mare parte de situația instabilă prin care cetățenii societății actuale trec, iar femeile au sesizat mai mult ca niciodată faptul că este nevoie de intervenția lor. Fie că au votat pentru viitorul lor, fie că au votat pentru viitorul copiilor sau a nepoților este important avântul cu care au făcut-o.

Un articol de Sabina Dumitru
Arată comentariile (1)

Comentarii

  • Votul la europarlamentare a stat în mâinile femeilor. Ce le-a făcut să-și exprime opțiunea în număr atât de mare – Editia de Dimineata

    […] că prezența la vot a femeilor a mai numeroasă decât cea bărbaților. O analiză realizată de mediastandard.ro, demonstrează cu cifre cum femeile și-au exercitat dreptul electoral într-un număr mare. Chiar […]

    • Autorul articolului
    • Răspunde

Articole asemănătoare

Analize

EU vs Disinfo: campanie de combatere a știrilor false

           Pericolul răspândirii știrilor false în jurul lumii este din ce în ce mai vizibil. Pe agenda Uniunii Europene,...

Adăugat pe de Denisa Andreea Radu
Analize

Profilul „avocatului de platou”, noul comentator al politicii românești – naționalist convins, lăudat de Sputnik

În spațiul audio-vizualului românesc și-a făcut treptat apariția, aproape fără să ne dăm seama, un nou persoanaj. Îl...

Adăugat pe de Robert Manea