Cele mai celebre 5 scandaluri mediatice care au arătat meritele jurnalismului de investigație

De mai bine de un secol jurnaliștii din Statele Unite au îndeplinit cu vigilență rolul de „câine de pază al democrației”, aducând în atenția opiniei publice cele mai grave derapaje democratice. Cu fiecare scandal major scos la iveală jurnalismul de investigație de peste Ocean a setat cele mai înalte standarde deontologice, contribuind astfel la consolidarea democrației. Mediastandard.ro vă prezintă în continuare 5 cazuri celebre scoase la lumină de presa americană. Acestea ne dezvăluie meritele jurnalismului de investigație.

Vânătoarea de vrăjitoare a senatorului Joseph McCarthy

În februarie 1950, senatorul american Joseph McCarthy a declarat că mai mult de 200 de comuniști lucrează în Departamentul de Stat al SUA. În contextul Războiului Rece și a confruntării Est-Vest, afirmațiile senatorului McCarthy au declanșat o panică totală în rândul populației și au contribuit semnificativ la consolidarea poziției politice a acestuia, văzut ca un simbol al rezistenței în fața amenințării comunismului. În 1953 însă, jurnalistul Murray Marder, scriind pentru The Washington Post, a început să descopere dovezi solide ale faptului că McCarthy mințea. Marder a investigat acuzațiile senatorului față de personalul corpului de armată staționate la Fort Monmouth în New Jersey, constatând că acuzațiile senatorului împotriva lor erau complet false și aducând adevărul în fața opiniei publice. După proliferarea scandalului Joseph McCarthy a fost nevoit să se retragă din viața politică, iar Marder a deschis mai târziu biroul de la Londra al ziarului la care lucra.

Demascarea masacrului din My Lai

În martie 1968, soldații americani au masacrat sute de civili în My Lai, un sat sud-vietnamez. În următoarele luni, comandanții armatei au încercat să ascundă incidentul, păstrându-l departe de opinia publică. Cu toate acestea, datorită presiunii asupra lanțului de comandă, un soldat din compania de infanterie implicat în eveniment, locotenentul William Calley, a fost judecat de curtea marțială în septembrie 1969 pentru rolul său. Povestea avea probabil să fie îngropată dacă jurnalistul Seymour Hersh de la New York Times, nu l-ar fi intervievat pe Calley, aflând astfel povestea reală. Articolul lui Hersh a fost publicat inițial de Dispatch, o mică agenție de știri, dar a ajuns rapid în presa națională. Hersh a câștigat Premiul Pulitzer în 1970 datorită contribuției lui.

Bob Woodward și Carl Bernstein scot la iveală cazul Watergate

În iunie 1972, cinci bărbați au fost arestați pentru că au spart sediul Comitetului Național Democrat, aflat în complexul Watergate din Washington D.C. Doi jurnaliști tineri de la The Washington Post, Bob Woodward și Carl Bernstein, au fost intrigați de un detaliu scăpat aparent de presă și poliție: unul dintre hoți fusese pe statul de plată în comitetul de realegere a președintelui Richard Nixon. Woodward și Bernstein au descoperit o serie de „trucuri murdare” și evenimente înlănțuite care legau Casa Albă de Watergate. Investigația lor a dus la inculparea a 40 de funcționari de la cel mai înalt nivel și în cele din urmă la răsunătoarea demisie a președintelui Nixon. Jurnaliștii au câștigat Premiul Pulitzer în 1973 pentru munca lor, iar mai târziu au publicat o carte intitulată Toți Oamenii Președintelui (All the President’s Men).

Dana Priest și William Arkin descoperă organizații guvernamentale secrete

Pe 19 iulie 2010, reporterii de la The Washington Post, Dana Priest și William Arkin, au publicat așa-numitul „Top Secret America”, o serie de articole de investigație care dezvăluie gestionarea defectuoasă a comunității americane de intelligence de după atentatele teroriste din septembrie 2001. Jurnaliștii au compilat sute de mii de înregistrări pe parcursul a doi ani, identificând 45 de organizații guvernamentale și 1.931 companii private angajate într-o activitate de intelligence ultra-secretă.

The Washington Post și The Guardian scot la iveală interceptările NSA

În 2013, la începutul lunii iunie, The Washington Post și The Guardian au descoperit, aproape simultan, lucruri grave legate de activitățile de supraveghere ale Agenției Naționale de Securitate (NSA). Concret, agenția americană de intelligence supraveghea îndeaproape milioane de cetățeni americani, dar și oficiali străini, având acces la date cu caracter personal, precum email-uri. Ambele articole, publicate de Barton Gellman la The Post și Glenn Greenwald de la The Guardian, împreună cu jurnaliștii Laura Poitras și Ewan MacAskill, s-au bazat inițial pe o sursă confidențială: un fost angajat al NSA. Sursa era nimeni altul decât Edward Snowden. Ambele ziare au împărțit un an mai târziu Premiul Pulitzer pentru articolele lor.