Bad news: Salariile jurnaliștilor români tind să fie mici și să stagneze

O investigație realizată de Panaroma arată profunzimea uneia dintre problemele cu care se confruntă industria media din România: salariile mici, care de multe ori îi determină pe jurnaliști să părăsească industria și să se orienteze spre alte meserii, mai profitabile din punct de vedere economic. Acest flux de plecări ar trebui să îngrijoreze industria – dacă n-a făcut-o deja – deoarece ridică problema dacă organizațiile de presă vor mai putea funcționa optim în viitor, dacă această tendință se va accentua.

Salariile jurnaliștilor tind să stagneze

Discutând cu jurnaliști care lucrează în medii diferite, Panorama a aflat că un salariu de debutant în redacțiile mari din București este undeva la 3000-4000 de lei, în timp ce cele mici oferă jurnaliștilor juniori de la 900 de lei în sus. În provincie, marile redacții locale le oferă angajaților din presă aproximativ 3000 de lei.

Cu toate acestea, salariile tind să stagneze după o perioadă de timp, chiar dacă jurnaliștii dobândesc mai multă experiență și noi competențe vitale în meseria lor. Un lucrător media cu o experiență de peste zece ani nu câștigă adesea mai mult de 5000-6000 de lei pe lună.

Nu este nici de mirare că mulți jurnaliști aleg să se orienteze către locuri de muncă din alte industrii, mai bine plătite, însă aleg să păstreze și colaborările cu unele publicații. Pentru un material freelance, în funcție de complexitatea articolului și politica publicației, unele instituții media oferă între 300 și 1.500 de lei.

Datele Worlds of Journalism 2023

Situația salariilor din media a fost surprinsă și în cadrul studiului Worlds of Journalism 2023. Cele mai mari salarii – peste 10.000 de lei net – au fost declarate de persoanele care lucrează în funcții de conducere, precum directori editoriali sau manageri editori. 

Însă coordonatoarea studiului WJS23 pe România, profesorul universitar Natalia Vasilendiuc, afirmă în document că „majoritatea respondenților, în special reporteri, redactori, realizatori de emisiuni din media naționale, precum și redactori-șefi și editori din media locală și regională, au declarat salarii cuprinse între 2.000 și 5.000 de lei”.

Mai mult, deși televiziunea este văzută în percepția generală ca fiind cea mai promițătoare în ceea ce privește salariile, reporterii din presa centrală nu au declarat venituri care să depășească 4.000 de lei net.

Articolul Panorama atrage atenția asupra faptului că această tendință nu există doar la noi în țară, ci este mai repede un trend al industriei la nivel internațional. De exemplu, 13% dintre absolvenții de jurnalism din Marea Britanie ies din industrie în maximum trei ani și se orientează către domenii mai bine plătite.

Posibilele motive

Acesta este un prilej bun pentru a continua discuția despre situația salariilor jurnaliștilor și, implicit, viitorul presei. Nu este neapărat o noutate că industria se confruntă, la nivel mondial, cu multe obstacole – cele mai grave fiind cenzura și actele de violență. Însă organizațiile care se ocupă cu monitorizarea drepturilor jurnaliștilor remarcă că presiunea financiară pusă asupra instituțiilor media s-a acutizat în ultima vreme.

Un studiu realizat de Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului arată că „mai puțin de jumătate (44%) din eșantionul de redactori, directori executivi și lideri din domeniul digital se declară încrezători în ceea ce privește perspectivele de afaceri pentru anul viitor, aproape la fel de mulți (37%) sunt nesiguri și aproximativ o cincime (19%) se declară puțin încrezători”.

Raportul WJS23 remarcă că „presiunile economice crescute asupra organizațiilor de știri au dus la închiderea unor ziare, la reducerea resurselor editoriale, la creșterea volumului de muncă, la creșterea profitului și a exigențelor în materie de publicitate, la creșterea relevanței măsurătorilor de audiență, la concedierea editorilor și reporterilor angajați permanent și la utilizarea frecventă a freelancerilor (adesea prost plătiți)”.

Lumina de la capătul tunelului

Există speranță, chiar dacă industria românească pare să fi pus frână în ceea ce privește investițiile în propriul popor. Cu toate acestea, o suită de măsuri ar trebui să fie explorată atât de instituțiile media, cât și de jurnaliști, pentru a găsi soluțiile potrivite problemelor.

Fie că este vorba de o unitate între lucrătorii din mass-media, fie că este vorba de o schimbare în funcție de gustul telespectatorilor – să nu uităm că mai mulți tineri ar fi interesați de știri dacă acestea ar fi adaptate pentru platformele pe care le folosesc -, există o soluție. Trebuie doar să comunicăm și să fim deschiși la idei. În caz contrar, viitorul jurnalismului românesc nu va fi atât de însorit pe cât ne dorim cu toții să fie.