Am întrebat mai mulți jurnaliști români tineri ce lipsește peisajului mass-media
Stâlpii tradiționali ai mass-mediei trec printr-o schimbare, determinată de revoluția digitală și de apariția unei noi generații de jurnaliști, care împărtășesc valorile noului val de cititori. Pe măsură ce ne aflăm la intersecția dintre tehnologie și storytelling, devine din ce în ce mai evident faptul că viitorul mass-mediei din România este legat de viziunea, inovația și reziliența următoarei generații de jurnaliști.
Am întrebat tineri jurnaliști români, ca mine și colegul meu, ce cred ei că lipsește în peisajul media, ca punct de plecare pentru a contura viitorul industriei căruia ne-am dedicat. Cu toții mi-au spus că ar trebui să existe o mai bună comunicare și colaborare: fie că este vorba de TV și online, fie că este vorba de mediile tradiționale și social media, fie că este vorba de cea internă – fapt ce reflectă dificultățile reale cu care se confruntă industria media națională.
Gabriel Fereșteanu, realizator ProFM și creator de conținut
Există o tensiune între regulile impuse de media tradițională, filtrele de calitate care sunt benefice și autenticitatea cerută și consumată în online.
Dacă este să mă întrebi pe mine, care joc în ambele tabere, de online și de media tradițională, mediile acestea au nevoie de o cooperare mai bună. Online-ul trebuie să împrumute câteva dintre obiceiurile sănătoase din media tradițională ca să avem un content mai de calitate, iar tradiționalul trebuie să își asume mai mult din autenticitatea din online. Eu sper că reusesc sa fac asta pe TT [TikTok – n.r.], cu succes, acolo unde atrag milioane de vizualizări lunar, dar țin cont că informația să fie verificată, să fie expusă calitativ și să aducă un plus valoare, iar la radio încerc să fac de fiecare dată un cross cu online-ul, iar oamenii să se exprime cât mai mult în emisiune.
Dacă fac un pic de context și mă uit la ultimii 7 ani de media, petrecuți în presa scrisă, TV și radio există schimbări majore impuse de online. Gândiți-vă că majoritatea redacțiilor de presă scrisă au acum produse video de online din ce în ce mai bune, ceea ce nu vedeai înainte. Radio-urile țin și ele pasul și gândesc un cross FM-online coorent. În schimb, TV-ul rămâne puțin în urmă la nivel de discurs, regie, cadre, expunerea subiectelor și chiar și a oamenilor de pe sticlă.
Cred că în viitor, un echilibru între regulile de calitate, de format și de direcție editorială impuse de trusturile media tradiționale si comunicarea mult mai transparentă și bidirecțională din online trebuie să fie unul mai bun.
Bogdan Pop, reporter DigiSport
Valentin Stan, reporter Digi24
Lipsește o mai bună colaborare între televiziune și site-urile televiziunilor, în sensul că fiecare are în mare parte propriul program și materialele care apar la TV nu sunt transpuse într-o variantă de online și nici invers nu se întâmplă prea des, adică materialele de online sa ajungă la TV.
Anonim, reporter
Ce lipsește mass mediei autohtone? Deși nu am multa experiență în domeniu mi-am dat seama că deși este un mediu al comunicării, fix acest element lipsește în „intern”. În goana după rating și cantitate, deși se vrea și calitate facem haotic lucrurile și din ce am observat asta se întâmplă în primul rând din lipsa comunicării. Cei care coordonează nu știu poate cum să comunice cu cei care sunt pe teren. Se iau decizii, și este firesc, și în absența reporterilor, însă ce se „schimbă” nu ajunge și la urechile lor de multe ori iar apoi așteptările sunt altele față de produsul finit.
Un om care pornește la drum cu un plan încearcă să îl ducă la bun sfârșit. Dacă pe parcurs alții decid altă traiectorie ar trebui sa fie comunicată pe înțelesul celui care e implicat direct în realizarea materialului. De aici se nasc și frustrările de ambele părți iar astea duc la formarea haosului. Pe scurt, sunt blocaje de comunicare.
Nota redacției
Redacția MediaStandard.ro crede că industria media din România are nevoie de mai mult curaj în ceea ce privește schimbarea. Fie că este vorba de subiectele abordate sau de un nou format, studiile din ultimii ani ne arată că publicul are nevoie de alte forme de comunicare a informațiilor, adaptate tonului și așteptărilor. Comunicarea între organizațiile media ar putea să dea un imbold acestui trend, implementat deocamdată timid.
În final, dacă experimentează, industria nu poate pierde ce oricum nu are: un public foarte tânăr, care își procură informațiile în proporții covârșitoare de pe social media. Ar putea, însă, să găsească ”rețeta” către această categorie de urmăritori.
1 Comentariu
Articole asemănătoare
Cele mai recente dezinformări ruse despre România: blindate în Moldova și pacea cu orice preț
Efectul secundar al COVID-19 în România: ura publicului. De ce au fost jignite vedetele care au avut noul coronavirus
Cât de importantă e prezența instituțiilor publice pe social media?
Cutremurele care au lovit Turcia au readus la suprafață o teorie a conspirației despre HAARP
Pastila de (DEZ)INFORMARE: Mai poate Rusia să influențeze alegerile democratice prin dezinformare?