”Bun venit în anii ’90!” – așa începe cea mai recentă descriere a situației presei din România de către Reporteri fără Frontiere.

Organizația internațională care apără drepturile jurnaliștilor Reporters without Borders realizează anual o scurtă descriere a modului în care evoluează – sau din contră – un stat, însă și cum arată imaginea de ansamblu. În index sunt incluse 180 de țări și teritorii, fiecare primind o poziție. În 2019, la fel ca și în ultimii trei ani, Norvegia, urmată de Finlanda. Statele Unite ale Americii a căzut cu trei poziții, până pe locul 48, din cauza discursurilor tot mai agresive ale lui Donald Trump la adresa jurnaliștilor. Astfel, cel mai puternic stat din lume este colorat cu portocaliu – adică situația presei americane este problematică.

Cât despre țara noastră, RSF spune că factorul politic a început să se folosească din ce în ce mai mult de presă pentru propriul interes, în timp ce publicațiile ”sunt foarte politizate, mecanismele lor de finanțare sunt opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarului”.

Nici principala formațiune politică, Partidul Social Democrat, nu este uitat. Interesul constant al conducerii PSD pentru proiectele legislative care i-ar face pe anumiți indivizi să scape de timpul în spatele gratiilor este sesizat și de specialiștii organizației. Vorbim aici despre modificările aduse Legilor Justiției, un subiect prezent în societate de doi ani, pentru care s-a și ieșit în stradă – și nu doar odată.

Unde mai punem faptul că, așa cum afirmă RSF, se poate observa cu ochiul liber procesul de aservire prin care instituțiile de media au trecut în ultima vreme. Organizația internațională notează, în legătură cu Consiliul Național al Audiovizualului, ”nu-și îndeplinește cu adevărat rolul de reglementare și nu condamnă abuzurile”.

”Principala preocupare a politicienilor guvernamentali pare să fie evitarea condamnării la închisoare prin modificarea legilor anticorupție și asigurarea controlului asupra sistemului judiciar și a instanțelor. Coaliția de guvernământ a înlocuit o parte din conducerea radiodifuzorului public și a făcut-o dependentă de finanțarea de la bugetul de stat. Consiliul Național al Audiovizualului nu-și îndeplinește cu adevărat rolul de reglementare și nu condamnă abuzurile. Aproximativ zece proprietari de mass-media sunt în prezent țintă ale procedurilor penale de către procuratura anticorupție sau de biroul procurorului general”, se arată în analiză RSF.

Totodată, jurnaliștii resimt o presiune constantă din partea celor ce reprezintă statul, în special pentru a-și dezvălui sursele. Amintim faptul că, după publicarea anchetei #Teleormanleaks, Rise Project a primit mai multe solicitări (de la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și Poliția din Teleorman) să își divulge sursa. Un caz similar s-a întâmplat și după ce în presă au apărut informații despre neregulile din TVR, când postul de stat a solicitat același lucru.

RSF mai menționează și că GDPR este invocat de către ”autorități, companii din sectorul privat și persoane fizice” pentru ”refuzul accesului la informații sau pentru amenințarea și urmărirea penală a jurnaliștilor în legătură cu raportarea lor de investigație”. Cel mai relevant caz este tot legat de ancheta Rise Project privind TelDrum, când una dintre persoanele ce apăreau în material a invocat ”dreptul de a fi uitat” – care ar fi obligat publicațiile să șteargă relatările din ancheta Rise Project.

În analiză se mai menționează că ”agenții guvernamentali care prezintă drept jurnaliști au început recent să infiltreze organizațiile de știri. Câteva instituții media independente reușesc să supraviețuiască alături de marile grupuri media, dar sunt supuse unor inspecții fiscale și financiare arbitrare ori de câte ori critică politicieni puternici”.

În prezent, țara noastră a urcat cu o poziție, în comparație cu anul precedent (46). Citiți mai multe despre barometrul din 2018 AICI.