Ar putea dezinformarea să-l ajute pe Trump să câștige următoarele alegeri prezidențiale, așa cum a făcut-o în 2016?

Iată cum stă treaba cu campania prezidențială din 2016 a lui Trump: știrile false răspândite prin social media nu i-au făcut niciodată rău. Nu toate dezinformările au fost plăcute, dar, în general, a fost prezentat ca un politician capabil – pe care chiar și Papa Francisc l-ar susține, după cum spunea un fake news devenit viral cu câteva zile înainte de alegeri. Nu același lucru se poate spune despre Hillary Clinton, a cărei campanie a fost puternic afectată de răspândirea rapidă a informațiilor false despre ea.

America se pregătește pentru o nouă rundă de alegeri prezidențiale, iar zvonurile spun că Trump se vede din nou la Casa Albă. Perspectiva este îngrijorătoare, dacă stăm să ne gândim la seria nefastă de practici care au stat în spatele campaniei din 2016 lui Trump.

Ar mai putea însă Trump să câștige alegerile folosindu-se de dezinformare, social media și hoarde de troli ruși?

Urmările

Alegerea lui Trump a fost descrisă ca fiind neașteptată, dat fiind faptul că aproape niciun analist nu-i dădea șanse să mobilizeze atât tabăra conservatorilor, cât și cea a independenților, încât să obțină voturile necesare. În ciuda tuturor atacurilor pe care tabăra democrată le-a încasat în lunile precedente scrutinului, candidata Hillary Clinton era considerată favorita americanilor – sau măcar exista speranța.

În cazul în care Donald Trump alege să candideze în 2024, dezinformarea reprezintă una dintre multele probleme. În 2016, campania lui Trump a beneficiat de ”arme” puternice, precum datele a milioane de utilizatori, o practică despre care publicul larg știa prea puține și o armată întreagă de indivizi care să amplifice orice mesaj era necesar. Desigur, etica nu a fost nici ea o problemă pentru Cambridge Analytica sau pentru Agenția de Cercetare pe Internet a Moscovei, care au influențat în mod voit mase largi de oameni prin psychological targeting și tehnici subversive KGB-iste.

Însă importanța bătăliei politice dintre cei doi s-a văzut abia în 2017-2018, când dezvăluirile despre neregulile din timpul campaniei au început să iasă la iveală. Detaliile despre modul în care Cambridge Analytica a abuzat de datele de pe Facebook pentru a influența direct utilizatorii au dus la schimbări constante în ceea ce privește protejarea utilizatorilor, în timp ce interferența Rusiei prin campanii largi de dezinformare au influențat în mod definitiv modul în care ne raportăm la informațiile de pe internet.

Atenția este pe Trump

Mecanismele puse în funcțiune din 2017-2018 și până în prezent, deși nu perfecte, pare că nu dau rezultate dezastruoase. Cel puțin până acum, tentativele de influențare a alegerilor – atât în UE și SUA – prin dezinformare au fost blocate cu succes, mulțumită și atenției pe care presa a început să o acorde acestui fenomen.

Diferența dintre 2016 și acum e că publicul știe la ce să se uite. Mediatizarea abuzurilor săvârșite de Cambridge Analytica și Rusia prin intermediul social media și aducerea frecventă în discuție a dezinformărilor au dus la înțelegerea fenomenului la scară largă – lucru care nu ar fi fost însă posibil dacă comunitatea științifică nu cădea de acord că fact checkingul este mai practic în comparație cu politica de ignorare a informațiilor false, adoptată anterior.

Iar dacă ar fi să ne referim la abuzarea datelor personale culese de rețele sociale, acest lucru n-ar mai fi astăzi posibil la scara pe care Cambridge Analytica a realizat-o. Nu pentru că Facebook a dovedit că ia în serios problema, ci pentru că cele mai multe state occidentale, în tandem cu Uniunea Europeană și organizații de profil, urmăresc modul în care datele utilizatorilor sunt stocate și folosite. Să nu uităm că Autoritatea de reglementare a confidențialității din Irlanda și-a informat omologii din Europa că va bloca Meta să trimită date despre utilizatori din Europa în America, în contextul în care Privacy Shield, un pact dintre UE și SUA privind fluxurile de date, a fost anulat în 2020 de Curtea Europeană de Justiție din cauza temerilor legate de practicile de supraveghere americane.

Deci, folosirea dezinformării, a datelor utilizatorilor pentru țintirea psihologică și a trolilor pentru a împinge o perspectivă asupra alegătorilor nu este la fel de ușoară ca în 2016. În plus, Trump este cunoscut pentru modul în care știrile false au fost folosite în favoarea sa – așa că nu este atât de ușor să faci ceva despre care acum știe toată lumea și să fii suspectat că o vei face din nou. Din acest punct de vedere, candidatura sa ar putea semăna cu cea din 2020, în care utilizarea dezinformării nu se compară cu cea precedentă.

Cu toate acestea, ar fi necesar de remarcat faptul că Trump se află pe un alt val de simpatie, folosind în favoarea sa insurecția din 6 ianuarie de la Capitol Hill. S-ar putea să vedem o gloată mai compactă, dar mult mai extremistă, de alegători care se adună în jurul lui Trump.

14 Comentarii

    1. Exact, tampenii. Presa a raspandit tot timpul stiri fale despre Trump si in general despre republicani si duduia scrie ca multumita presei vigilente stirile false au fost suprimate. Cine a creai dosarul fals despre Trump si rusi? Cine suprimeaza informatiile despre Hunter?
      Pe ce lume traieste oare duduia asta?

    2. Nu puteai sa o zici mai bine. Stirile false anti-Trump au explodat in intreaga lume, prin presa controlata de democrati, din momentul in care si-a anuntat candidatura. Din 2014 (cu 2 ani inainte de alegeri) si pana cand a pierdut alegerile in fata lui Biden, a fost atacat in cele mai obscure moduri. Articolul asta demonstreaza ca daca Trump va candida din nou va trece prin atacuri cel putin la fel de odioase. Mana lunga a democretinilor americani e peste tot, inclusiv in Rromania.

  1. Alexandra Irina Minea, esti proasta ca noaptea si habar nu ai de ce Trump a castigat alegerile. Cauta interviul lui Frank Luntz pe care l-a dat la PBS, il gasesti pe youtube. Vei gasi acolo o analiza corecta de care tu nu vei fi niciodata in stare.

  2. Exista vreo dovada pentru cele sustinute in articol? Asta e site de jurnalism sau blog cu retete si poze din vacante? Amatorism de cea mai joasa speta…

  3. Afirmația că Trump a câștigat alegerile din cauza „dezinformării” este o poveste populară, dar nu are nicio bază reală (sau, dacă una există, autorii articolului nu s-au obosit să o prezinte). Evident, Rusia a încercat (și probabil a regretat amarnic ulterior) să influențeze alegerile, dar efectul a fost minim (există un studiu în acest sens, poate reușește Alexandra Irina Minea să îl găsească).

    Înțeleg că înclinația hipsterului este de a prezenta alegătorul republican drept un redneck „extremist”, dar îi stau la dispoziție sondajele post-electorale (disponibile pe CNN, de exemplu) care arată distribuția după venit, educație etc a votului american (hint: venitul este puternic corelat cu IQ-ul, încă un studiu de căutat pentru Alexandra Irina).

    Trump a câștigat alegerile cu un vot anti-socialist (anti-green bullshit, anti-reglementări, pro scăderi de taxe, pro-business, anti-imigrație haotică, pro-Israel și pro duritate față de dictaturi fasciste ca Iran sau Rusia). Nu pentru că a dezinfomat cineva oamenii pe facebook.

    PS sper că prețurile lui Biden, războiul din Ucraina, și retragerea din Afganistan vă supără mai puțin de mult ca tweeturile „extremiste” și „populiste” ale lui Trump 🙂

  4. Articolul asta e dovada clara ca Trump a avut dreptate cand i-a etichetat pe CNN si in general, presa, ca si fake news. Alexandra, fa si tu un gest juranlistic adevarat si actualizeaza articolul cu niste date reale, dupa care ti-ai facut analiza. Pana atunci, nu ai produs decat o „analiza” fara substanta, in esenta, un exemplar „clasic” de fake news. E disperata stanga globalista daca au inceput sa dea articole din astea din 2022, pentru alegerile din America din 2024. Good luck! Not!

  5. Cea mai buna dovada ca articolul este o analiza corecta, este numarul de comentarii anti din subsol: de la atacuri la persoana, pana la insulte si trimiteri catre un video care ar lamuri, chipurile, toate problemele. Tactici standard de la mama Rusia invatate.
    Ca sa raspund intrebarii autoarei: da, tacticile de dezinformare si ingerintele Rusiei in politica nord-americana ar putea avea acelasi efecte pentru Trump sau pentru un alt omulet de fatada cum a fost el, daca lumea civilizata, internetul si mai ales retelele sociale, nu isi schimba conduita fata de fake news (aka castiga bani din raspandirea acestora).

  6. Care „dezimfomare” ? In USA : 1/ Inflatia a trecut de 10 % si imbecilii din guvernul federal ne „explica” ca e … tranzitorie !!! 2 / Pretul combustibililor s-a dublat sau triplat !! Si „bosorogul senil” zice ca de vina e Putin ! O fi – Dar noi vedem ca bosorogul a oprit – DIN PRIMA ZI DE MANDAT !! – executia conductei ce trebuia sa aduca titei din Canada de West ??? Si a stopat noi forari in USA !!! Dar „se milogeste pe la arabi – ba ar fi gata si la Iran & Venezuela !!! Si USA sta pe rezerve uriase de titei !!! 3/ Se continua investitile in regenerabile – cu importuri masive de elemente fotovaltaice din Vhina !!! Deci ajutam adversarul ? Si asa mai departe ! USA VA INTRA IN RECESIUNE dupa anuntarea oficiala a rezultatelor Trim II !!! Si ca o observatie personala : Cand era Trump Presedinte plateam Galonul de benzina 2,50 – 2,70 USD Azi cu bosorogul senil presedinte platesc 5,79 US$/galon ! In rest … sa auzim numai de bine !

  7. trump nu are nevoie de nicio dezinformare ca sa castige alegerile in sua. le va castiga pe bune, nu are nevoie de nimic altceva.

    sper ca razboiul din ucraina sa se incheie pana isi preia trump mandatul, altfel nu ii vad bine pe ucraineni, ca de altfel, pe toti est europenii…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *