Un studiu realizat pentru Comisia Europeană înaintea alegerilor europarlamentare a constatat existența unui „comportament neautentic coordonat” care viza răspândirea de materiale ce instigau la dezbinare pe platformele online, inclusiv prin utilizarea de conturi false. În raport se precizează că: „dovezile adunate arată o activitate de dezinformare susținută de surse rusești în scopul descurajării participării la vot și influențării preferințelor de vot. A existat o tendință semnificativă de actori rău-intenționați care au utilizat dezinformarea pentru a promova puncte de vedere extreme și pentru a polariza dezbaterile locale, prin atacuri nefondate asupra Uniunii Europene. Actori politici interni [din statele membre – n.r.] au adoptat adesea tactici similare și discursuri prin care atacau Uniunea Europeană și valorile ei”.

Pentru prima dată, un raport al Uniunii Europene vorbește despre o activitate de dezinformare susținută de surse rusești în scopul descurajării participării la vot și influențării preferințelor de vot. Totuși, documentul nu detaliază ce înseamnă „surse rusești”.

Pentru a aprofunda pe marginea acestui subiect am stat de vorbă cu Armand Goșu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, având ca domenii de interes şi cercetare politica internă și externă a Federației Ruse; evoluții politice și diplomatice în spațiul ex-sovietic; istorica politică a URSS; relații româno-sovietice/ruse.

Întrebat cum comentează particularitățile raportului, politologul a explicat că: „Raportul conține multe detalii tehnice. Spre deosebire de rapoartele de profil din SUA privind alegerile prezidențiale din 2015, raportul Comisiei UE oferă mai puține informații care să indice clar sursa, adică să spună că e vorba de o interferență a Rusiei.  E poate și o problemă de metodologie.

Cred că astfel de analize făcute pe țări, pe grupuri de țări, și nu pe toată Uniunea Europeană, ar putea releva detalii ceva mai interesante. Am suficient de multe indicii, în ultimii ani, că tema propagandei și dezinformării rusești este utilizată  populist, politicianist, devenind la rândul ei sursă de dezinformare. Asta se întâmplă mai ales atunci când persoane fără nici o competență reală în domeniu vorbesc despre acțiuni hibride purtate de Rusia. Aceste persoane fac tot atât de mult rău ca dezinformarea rusească. Opinia publică își pierde de fapt încrederea în demascarea dezinformării, în acțiunea de combatere a propagandei rusești, văzând în ea un alt tip de propagandă”, a explicat politologul.

În același raport se mai arată că: „130.000 conturi înregistrate din UE au încălcat politicile companiei Google cu privire la false reprezentări și 27.000 de conturi au încălcat politicile de conținut original. Facebook a contorizat 1,2 milioane de astfel de acțiuni”.

Politologul a explicat că: „O mare parte a acestor conturi și postări sunt legate de propaganda politică, exerciții de manipulare a electoratului. Unele, posibil, că au fost opera unor mașinării de dezinformare conectate la Rusia. În România și Republica Moldova au fost cazuri de conturi blocate, dar nu din cauza Rusiei, ci pentru că ele răspândeau dezinformări grave și generau ură.

Aceste conturi erau conectate la partidele politice, Partidul Social Democrat din România și la Partidul Democratic din Moldova. Nu exclud că partidele politice, împinse de consultanți, difuzează mult mai multe știri false, manipulatoare decât rețelele controlate de Rusia. Cifrele surprind însă un fenomen alarmant de care va profita și Rusia dezvoltând tehnici noi de manipulare în cadrul războiului hibrid”, a concluzionat Armand Goșu.