Cele mai importante momente din tech, în 2024

Anul electoral 2024 a fost un an aglomerat pentru sectorul tech, care s-a văzut sub lumina reflectoarelor în situații nu tocmai plăcute. De la date care arată adăvăratul cost al tehnologiilor și serviciilor pe care le folosim și până la nenumăratele investigații ale unor companii de renume, 2024 s-a dovedit a fi surprinzător.

Pentru a parcurge mai ușor retrospectiva sectorului tech în acest an, am ales să aleg momentele pe care le consider a fi cele mai importante și care ne afectează modul în care ne raportăm la companiile Big Tech sau produsele lor.

YouTube încetinește încărcarea videoclipurilor pentru utilizatorii cu ad-block

Începem în forță și amintesc de decizia YouTube de a nu mai permite ca aplicațiile de adblock să mai fie folosite pe platforma sa. La începutul lui 2024, compania a decis și să încetinească viteza pentru utilizatorii care reușeau totuși să aibă un ad-block.

Mark Zuckerberg și-a cerut scuze părinților victimelor social media

În februarie, Senatul american a găzduit o audiere a Big Tech cu privire la posibilitatea unei noi legislații menită să protejeze copiii de efectele negative ale platformelor de social media. Prezenți la audiere au fost Mark Zuckerberg, șeful Meta, Linda Yaccarino, din partea X, Evan Spiegel, CEO-ul Snap, Shou Zi Chew, CEO-ul TikTok și Jason Citron, CEO-ul Discord.

Discuția dintre cei cinci șefi și senatori și-a atins punctul maxim atunci când Mark Zuckerberg a fost presat să-și ceară scuze părinților aflați în sala de audiere. O ieșire rară din partea unui CEO din sectorul Big Tech, care se ascund foarte ușor în spatele unor declarații de presă impersonale.

OpenAI rămâne fără voce pentru noul model al ChatGPT

Controversele din jurul OpenAI – unde Sam Altman este CEO – nu sunt puține. Însă în luna mai a acestui an, compania s-a văzut obligată să retragă vocea noului model ChatGPT, după ce avocații actriței Scarlett Johansson au contact conducerea în legătura cu vocea programului AI.

Deși a refuzat să confirme vreo legătură cu Johansson, OpenAI a fost prinsă pe picior greșit când actrița a dezvăluit că – în septembrie 2023 – Sam Altman a discutat cu ea despre posibilitatea ca GPT-4o să-i folosească vocea. Johansson a refuzat, însă Altman a mai cerut o dată permisiunea cu doar două zile înainte de prezentarea programului AI.

Scandalul a scos  la iveală o latura problematică a modului în care dezvoltatorii aleg să-și prezinte programele. Faptul că industria creativă este imitată, copiată și replicată fără a se lua în calcul drepturile de autor sau orice formă de recompensare pentru munca lor, pare să devină standardul companiilor AI.

Starlink, noul măr al discordiei dintre Musk și autoritățile din Brazilia

Starlink, și nu X, a fost mărul discordiei dintre guvernul Braziliei și Elon Musk, în 2024. După ce accesul la X, fosta Twitter, a fost restricționat pe fondul nerespectării unor cerințe oficiale, serviciul de internet al lui Musk era foarte aproape să aibă aceeași soartă ca platforma de social media.

Agenția națională de telecomunicații din Brazilia (Anatel) spunea, în septembrie, că Starlink refuză să oprească accesul către X, deși decizia de restricționare a fost aprobată de Curtea Supremă. Lucrurile au revenit la normal după ce Elon Musk a decis să se supună ordinelor autorităților braziliene, iar accesul la X a revenit, la fel ca cel pentru Starlink.

Emisiile centrelor de date Big Tech, de peste șapte ori mai mari decât raportează companiile

Companiile Big Tech dețin nenumărate centre esențiale pentru produsele și serviciile pe care acestea le oferă. Puterea de procesare tot mai mare a noilor tehnologii și, mai ales, inteligența artificială sunt printre motivele pentru care emisiile centrelor de date au crescut și au ajuns să fie de peste șapte ori mai mari decât ce companiile raportează în acest moment.

Creșterea fulminantă a emisiilor din ultimii ani este cauzată, în principal, de îmbrățișarea programelor AI. Inteligența artificială necesită un consum energetic și de zece ori mai mare decât o căutare pe Google. Cuplat cu tendința giganților tech de a căuta portițe legale prin care să raporteze un nivel de emisii mai mic, numărul real al acestora este semnificativ mai mare.

Nivelul real al emisiilor centrelor de date este cu 662% mai mare – adică de 7,62 de ori peste nivelul prezentat oficial de companii precum Amazon, Apple, Google, Meta sau Microsoft. Cel mai mare poluant dintre ele este Amazon, din cauza diferitelor servicii și produse pe care gigantul le oferă. Locul doi, ocupat de Apple, se ridică doar la jumătatea emisiilor generate de Amazon în 2022.

SUA ia în considerare divizarea Google ca soluție pentru monopolul din domeniul căutărilor online

Autoritățile americane se gândesc să divizeze Google pentru a sparge monopolul companiei Big Tech din domeniul căutărilor online. După litigiul antitrust finalizat în august, Google a fost desemnată ca monopol, lucru ce a dat startul unui proces în care oficialii americani trebuie să caute o soluție pentru a remedia acest lucru.

Decizia nu este una facilă, iar dacă ruperea de Chrome este calea pe care Departamentul de Justiție din SUA o va alege ar reprezenta o decizie istorică pentru procesele antitrust de acolo. Un ordin de divizare de acest fel nu a mai fost luat de 40 de ani și ar fi primul care lovește una dintre companiile Big Tech, pe lângă faptul că Google este și printre cele mai valoroase companii din lume.

Google a fost amendată de Rusia cu o sumă mai mare decât PIB-ul planetei

Rămânem tot la Google, dar acum penalizarea din partea autorităților este de-a dreptul absurdă. O instanță din Rusia a amendat Google cu 20 de decilioane de dolari (adică 2 urmat de 34 de zerouri), o sumă ce depășește cu mult PIB-ul întregii lumi. Amenda a ajuns în acest punct din cauză că gigantul american refuză să deblocheze conturile de YouTube ale unor canale de propagandă ale Kremlinului.

Google a declarat că nu are nicio intenție să plătească amenda – nu că ar fi posibil nici dacă ar vrea.

Șefii Big Tech s-au grăbit să felicite victoria lui Donald Trump

Marii șefi ai companiilor tech s-au grăbit să-l felicite pe Donald Trump pentru victoria din alegerile prezidențiale de la începutul lunii noiembrie. De la Jeff Bezos, Mark Zuckerberg și până la Tim Cook, majoritatea liderilor din sectorul tech au început să se aproprie de Trump (dacă n-au făcut-o deja) și au postat pe rețelele sociale mesaje de felicitare.

Chiar dacă în timpul campaniei nu toți au ales să sprijine public un candidat sau altul, victoria lui Trump i-a făcut pe șefii Big Tech să spere că reglementarea nu va fi la fel de aspră ca în cazul unei victorii a Kamalei Harris.

După ce a ieșit la iveală că Trump a făcut o listă cu liderii tech sau companiile care i-au sprijinit rivalii politici sau care l-au deranjat, teamă că răzbunarea ar putea veni prin intermediul instituțiilor de reglementare a grăbit deschiderea către o nouă administrație Trump. Entuziasmul și valul de felicitări de pe social media, așadar, nu sunt decât încercări de a-i face pe plac primului președinte condamnat penal, Donald Trump.

Ce spun documentele desecretizate din CSAT despre rolul TikTok în alegeri

Și așa ajungem la alegerile prezidențiale din România. După rezultatul șocant al primului tur câștigat de Călin Georgescu, candidatul pro-rus, președintele Klaus Iohannis a decis să desecretizeze documentele prezentate de autoritățile și serviciile secrete ale statului în Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT). Datele au fost puse la dispoziție de SRI, SIE, MAI și STS – fiecare după ce și-a concluzionat analiza asupra posibilelor influențe asupra alegerilor din 24 noiembrie.

Desecretizarea a fost anunțată pe site-ul oficial al Administrației Prezidențiale, unde poți găsi toate documentele CSAT. De departe cel mai interesant și relevant document este cel al SRI, care arată cum TikTok a eșuat să reducă vizibilitatea propagandei lui Călin Georgescu, chiar și atunci când autoritățile i-au indicat conținutul ilegal.

Dincolo de evidentul situației – faptul că TikTok a eșuat să ia măsurile necesare pentru a limita expunerea propagandei lui Călin Georgescu și a încălcat clar legea DSA – documentele vorbesc și despre măsura incapacității autorităților și serviciilor secrete de a opri o astfel de campanie de influență. De ce? Fiindcă aceste analize – de altfel foarte clare – au fost făcute după ce Călin Georgescu a luat aproape 23% la alegerile din 24 noiembrie.

TikTok apelează la Curtea Supremă a SUA într-o încercare disperată de a evita interdicția

TikTok nu scapă de presiuni nici peste ocean, unde își joacă ultima carte legală pentru a bloca legea din SUA care o obligă să se rupă de ByteDance, compania-mamă din China. Avocații platformei de social media au cerut, în regim de urgență, Curții Supreme a Statelor Unite să preia cazul și să întârzie legea Congresului, care presupune suspendarea TikTok în cazul în care legăturile cu ByteDance continuă.

Plângerea către Curtea Supremă vorbește despre primul amendament al Constituției SUA, cel care apără, printre altele, dreptul la liberă exprimare. Este singura cale legală pe care compania o mai are la dispoziție, după ce o instanță i-a respins apelul, iar 19 ianuarie 2025 a devenit data limită până când despărțirea de compania-mamă ar trebui să fie completă.

Șansele de reușită pentru TikTok sunt foarte mici în acest moment și, dacă cumva Donald Trump se hotărăște să ajute platforma, faptul că principala forță politică care a trecut proiectul de lege de suspendare în Congres a fost partidul Republican, îl constrâng destul de mult. Însă, totul depinde de decizia Curții Supreme.

Comisia Europeană deschide oficial o anchetă împotriva TikTok cu privire la alegerile din România

Anul 2024, clar nu a fost anul TikTok. Posibila interdicție din SUA și alegerile din România au aruncat platforma în centrul celor mai grave acuzații din tech, acuzații care vor continua și în 2025.

Pe teritoriul UE, Comisia Europeană a decis, în mod oficial pe 17 decembrie, să deschidă o anchetă împotriva TikTok cu privire la interferența străină din primul tur al alegerilor prezidențiale din România, de pe 24 noiembrie. Decizia a venit după ce documentele serviciilor de informații au fost desecretizate, iar investigațiile lor au fost prezentate în ședința CSAT.

Concret, Comisia va ancheta algoritmul platformei și cum acesta a fost exploatat, dar și alte aspecte precum manipulări coordonate și inautentice. În declarația de presă publicată pe site-ul CE, oficialii mai notează că reclamele politice și conținutul politic plătit va fi la rândul său evaluat.

Suspiciunile autorităților europene sunt că TikTok, în mod voit, a minimizat riscurile regionale și lingvistice pe care alegerile din România le-au presupus. Dacă va fi găsită vinovată, TikTok va fi supusă unei anchete mai aprofundate, iar riscurile încălcării legii DSA (care reglementează serviciile online) sunt cât se poate de serioase – amenzile pot ajunge la 6% din veniturile globale ale companiei.

Cam așa a arătat peisajul tech în 2024 – plin de controverse și dispute între autoritățile de reglementare și companiile Big Tech. E adevărat că acest an a fost unul electoral, iar asta a dus către respectivele dispute legale, însă 2025 nu pare să vină cu soluții, ba chiar se conturează noi probleme la orizont.