România trage linie după referendum – un bilanț fericit EXCLUSIV

Invalidarea referendumului pentru modificarea Constituției a pus capăt mai multor săptămâni pline de stres și ură, de discursuri delirante și indignarea populației. În final, țara noastră poate să pună punct și să tragă concluziile unui eveniment care putea să modifice drastic traiectoria României, dar care s-a sfârșit cu bine.

Deși România a reușit să cheltuiască peste 40 de milioane de euro pentru un eveniment care se spune că n-ar fi fost nici măcar spre sfârșitul listei de priorități a țării, există și fața pozitivă a referendumului care a picat cu 20,91% prezența la vot, din 30% cât era necesar.

Într-o perioadă în care Uniunea Europeană este copleșită de deviațiile unor state precum Polonia sau Ungaria, unde drepturile omului sunt încălcate aproape pe față, iar euroscepticismul a devenit o temă din ce în ce mai regăsită pe buzele cetățenilor europeni, rezultatul referendumului din România reprezintă o asigurare că acest stat nu are de gând să se conformeze tendinței zonei. Înclinarea spre valorile Rusiei, insuflate tacit statelor precum Republica Moldova, Bulgaria sau Ungaria, iese din discuție pentru poporul român.

S-a stat acasă în mod masiv, ca un refuz la aderarea politicii de intoleranță. Entități precum Coaliția pentru Familie, Biserica Ortodoxă Română, Partidul Social Democrat și toți cei care au încercat să demonizeze valorile democratice ale statelor occidentale trebuie să priceapă mesajul pe care România l-a transmis prin tăcere: aproximativ 80% din populația cu drept de vot n-a dorit să fie parte în demersul de apropiere a țării de Kremlin și sistemul care vine odată cu această înfrățire.

Vestul a simțit și el că gestul poporului român de a boicota a însemnat susținerea acordată valorilor democratice și a comunității LGBT, atât de înfierată de către est. La polul opus s-a aflat, de exemplu, Sputnik.md, care a considerat picajul referendumului drept ”un dezastru”.