Ultimele știri din industria media: o perioadă sumbră pentru presa din întreaga lume

Nu suntem întotdeauna conștienți de dificultățile cu care se confruntă jurnaliștii din întreaga lume și nu luăm la justa valoare informațiile aduse de lucrătorii din mass-media din toate colțurile lumii.

Acest articol este menit să reunească cele mai recente și mai importante articole de știri referitoare la industria media și, întâmplător, evidențiază și condițiile cu care reporterii, prezentatorii și alte tipuri de lucrători din interiorul știrilor trebuie să se confrunte. Nici măcar cei din Europa nu sunt scutiți de obstacole.

• Jurnaliștii palestinieni, distinși cu Premiul pentru libertatea presei al UNESCO

UNESCO a acordat Premiul mondial pentru libertatea presei 2024 tuturor jurnaliștilor palestinieni care acoperă războiul din Gaza. Premiul a fost acordat în semn de recunoaștere a curajului și angajamentului lor față de libertatea de exprimare în circumstanțe dramatice. Ceremonia de decernare a premiului a avut loc la 2 mai 2024, în cadrul Conferinței mondiale pentru libertatea presei de la Santiago, Chile.

Conflictul în curs de desfășurare din Gaza a avut consecințe grave pentru jurnaliști. Începând cu 7 octombrie 2023, UNESCO a condamnat moartea a 26 de jurnaliști și lucrători din domeniul mass-media în timpul serviciului. Organizația sprijină, de asemenea, jurnaliștii care relatează din zonele de conflict și de criză prin distribuirea de bunuri esențiale, prin crearea de spații de lucru sigure, prin acordarea de subvenții de urgență și prin oferirea de echipamente de protecție și formare.

Premiul mondial pentru libertatea presei UNESCO/Guillermo Cano, creat în 1997, onorează o contribuție remarcabilă la apărarea și/sau promovarea libertății presei oriunde în lume, în special atunci când este realizată în fața pericolului.

• Asasinarea jurnalistului mexican Roberto Carlos Fieroa, condamnată de UNESCO

Prin intermediul directorului său general, UNESCO a luat, de asemenea, o poziție puternică în cazul jurnalistului mexican ucis Roberto Carlos Figueroa, la 26 aprilie 20241. Roberto Figueroa era un reporter local și producător al emisiunii „Acá en el show”, un program în care aborda frecvent subiecte precum corupția. El a fost răpit și ulterior a fost găsit ucis în vehiculul său.

În comunicat, Azoulay a subliniat rolul esențial pe care jurnaliștii locali îl joacă în informarea populației și în investigarea neregulilor și a cerut protecția acestora împotriva oricărei forme de atac. Ea a îndemnat autoritățile să investigheze această crimă și să îi aducă pe făptași în fața justiției.

• Starea libertății presei la nivel mondial este îngrijorătoare

Rămânând în zona pericolelor cu care se confruntă lucrătorii mass-media din întreaga lume, a fost lansat cel mai recent clasament mondial al libertății presei, realizat de ONG-ul Reporteri fără frontiere. Principala concluzie? Starea libertății presei în lumea de astăzi este îngrijorătoare.

Potrivit Indexului, care evaluează mediul pentru jurnalism în 180 de țări și teritorii, situația este „foarte gravă” în 31 de țări, „dificilă” în 42, „problematică” în 55 și „bună” sau „satisfăcătoare” în 52 de țări1. Aceasta înseamnă că mediul pentru jurnalism este „rău” în șapte din zece țări și satisfăcător în doar trei din zece.

Indexul mondial al libertății presei 2024 arată un model înfiorător de nepăsare politică față de siguranța jurnaliștilor – din Europa până în Orientul Mijlociu. Guvernele din întreaga lume nu reușesc să protejeze – și, în mod frecvent, iau măsuri drastice împotriva presei independente în 2024. Indicatorul politic a scăzut cel mai mult din decembrie 2022, înregistrând o scădere medie de 7,6 puncte la nivel mondial.

Intimidarea și cenzura jurnaliștilor, campaniile de dezinformare, neîncrederea generalizată în mass-media, reglementarea lentă a inteligenței artificiale generativă pentru a preveni deepfakes politice și restricțiile guvernamentale asupra mediilor sociale au contribuit la înrăutățirea condițiilor pentru jurnaliști.

• Libertatea presei din România ar putea fi îmbunătățită

Același Index al RSF arată că România se află pe locul 49 din 180 de țări în ceea ce privește libertatea presei. Țara noastră este descrisă ca fiind un „teren fertil pentru investigații de impact”, dar lipsa de transparență în finanțarea mass-media și dificultățile financiare „subminează încrederea în mass-media”.

Peisajul mediatic din România este divers și relativ pluralist, oferind un teren fertil pentru investigații de interes public cu impact puternic. Cu toate acestea, siguranța jurnaliștilor rămâne un motiv de îngrijorare, deoarece aceștia sunt adesea ținta unor atacuri, amenințări și intimidări. Deciziile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor.

Concluziile RSF arată că partidele politice pot obține o acoperire mediatică favorabilă în schimbul unei finanțări opace a mass-media. Politicienii populiști au adoptat un discurs politic agresiv împotriva jurnaliștilor. Sistemul judiciar încearcă din ce în ce mai mult să forțeze mass-media să își dezvăluie sursele. Numărul de procese abuzive (SLAPP) a crescut, în timp ce hotărârile judecătorești nu respectă întotdeauna standardele privind libertatea presei.

• Un fost jurnalist de la BBC crede că a fost supravegheat de Irlanda de Nord

Un alt caz înspăimântător vine din Regatul Unit al Marii Britanii, care, dacă se dovedește a fi adevărat, ar putea pune mai bine în lumină presiunile cu care se confruntă chiar și jurnaliștii din Europa.

BBC a inițiat un proces juridic în legătură cu acuzațiile potrivit cărora Serviciul de Poliție al Irlandei de Nord (PSNI) l-a supravegheat pe Vincent Kearney, un fost jurnalist BBC. Kearney, care a lucrat la programul Spotlight și a prezentat o emisiune despre Biroul Ombudsmanului Poliției în 2011, crede că PSNI ar fi încercat să-i identifice sursele.

BBC a trimis o scrisoare către Investigatory Powers Tribunal, un organism judiciar independent care se ocupă de plângerile privind organismele publice care utilizează tehnici de investigație sub acoperire.

BBC a declarat că „sunt implicate probleme serioase de interes public, inclusiv în ceea ce privește efectele negative pe care supravegherea le poate avea asupra investigațiilor și libertăților jurnalistice”.