Rușii și alegerile americane. Pe cine vrea regimul de la Kremlin să nu vadă la Casa Albă

O anecdotă apărută după alegerile americane din 2016 sună cam așa: „Trump i-a cerut lui Putin să demonstreze că nu îl ajută niciodată pe Trump”. O altă glumă, inspirată dintr-un banc sovietic, spune că un american și un rus se certau în privința cărei țări este mai liberă. Americanul spune: „Pot să merg până la Casa Albă și să strig «Jos Donald Trump!» și nu mi se va întâmpla nimic rău”, la care rusul îi răspunde:„Ghici ce? Și eu pot să merg în fața Kremlinului și să strig «Jos Donald Trump!» și nici mie nu se va întâmpla nimic”.

În timp ce umorul de mai sus este discutabil, suspiciunile care au planat asupra Administrației lui Donald Trump sunt cel puțin de înțeles – parțial și din cauza fascinației bizare pentru Putin pe care magnatul-imobiliar-devenit-președinte nu s-a ferit să o afișeze. Iar cum noile alegeri pentru funcția de președinte al ”lumii libere” se apropie, există temeri că Rusia nu ar fi învățat din experiențele trecute și va încerca – încă odată – să influențeze rezultatele votului.

Unul dintre motive ar fi că Departamentul pentru Securitate Internă a ”îngropat” un buletin de informații, care avertiza că există indicii clare că Rusia se amestecă în alegeri atacând sănătatea mintală a lui Joe Biden – tactică care, apropo, a fost folosită și de însuși Donald Trump în timpul campaniei.

Ceea ce ne face să ne întrebăm: dacă Putin ar fi yankeu, cu drepturi depline de vot și toate cele, pe cine ar alege să-i fie președinte pentru alți patru ani?

Propaganda cu diplomă de psihiatrie

Spuneam mai sus că DHS (Department of Homeland Security) a ascuns efectiv un raport în care era explicată una dintre tacticile folosite de Kremlin pentru influențarea alegerilor, și anume discreditarea contra-candidatului lui Trump.

Unul dintre cei care a pus la îndoială luciditatea fostului vice-președinte din timpul Administrației Obama a fost un congressman republican din Carolina de Nord, Greg Murphy – care se întâmplă să fie și doctor, însă nu psihiatru, ci urolog. „Este clar, din păcate, Joe, suferi de demență. Îmi pare rău, dar este adevărat”, a spus Murphy într-una din ocazii. Ulterior, acesta a explicat că modul său de a vorbi dă de înțeles că acesta nu ar fi, din punct de vedere medical, apt pentru rolul de președinte: „Nu cred că trebuie să fii un specialist în rachete pentru a vedea”, arată The News & Observer Fact-Checking Project

Întrebat despre comentariile lui Murphy, echipa de campanie a lui Trump le-a aprobat public, directorul de comunicare al ”Trump 2020” susținând că ”este într-adevăr atât de trist să vezi [asta – n.r.] , dar este destul de clar pentru oricine acordă atenție că Joe Biden și-a pierdut mingea”.

Congressman-ul și-a susținut afirmațiile făcând apel la interesul public, susținând că subiectul sănătății mintale este o problemă care-i interesează pe mulți americani – însă, așa cum o arată mai multe sondaje, nu la fel de mult ca cea a lui Trump. Un studiu realizat de Hill-HarrisX din iulie arată că mai bine de jumătate dintre alegători (56%) consideră că Biden este apt mental pentru a fi președinte, în timp ce Trump este văzut doar de către 45% ca fiind capabil din punct de vedere psihic pentru funcție. Situația este similară și în cazul unui sondaj realizat de Fox News, televiziune pro-conservatoare: 47% dintre americanii cu drept de vot cred că Biden are capacitatea mentală de a servi eficient ca președinte, comparativ cu 43% pentru Trump.

Demența lui Biden, fabricată

Revenind la raportul descris de mai multe surse ca fiind ”pierdut” de către DHS, despre acesta se știe doar că atrăgea atenția asupra implicarea Rusiei într-o campanie de defăimare a contra-candidatului lui Trump și a sănătății psihice a acestuia.

Subiectul a fost, așa cum se întâmplă frecvent în politica americană din ultimii ani, de mare interes pe Twitter – sau invers? În orice caz, pe rețeaua de socializare au apărut multe conturi ale căror username sugerau cu Biden ar avea demență, și, judecând după modul de operare din trecut al Rusiei – descris de serviciile de intelligence americane -, e posibil ca această campanie să se desfășoare și pe social media.

Unul dintre acestea este @End_Oligarchy/”Joe Biden are un declin cognitiv”, care redistribuie postări numai cu presupuse dovezi despre demența fostului vicepreședinte. Conținut similar are și @novenator/”Joe Bidens dementia”, în timp ce hashtagurile ”#bidendementia” și ”#bidenhasdementia” au adunat mii de postări, majoritatea fiind retweeturi.

Situația e similară și pe YouTube, TikTok, Facebook: sunt zeci de videouri care pretind a fi dovezi incontestabile pentru demența candidatului democrat, însă multe dintre ele induc publicul în eroare prin modificări aduse imaginilor. Este cazul unui discurs ținut de Biden la un centru din Delaware, a cărei înregistrare a fost tăiată la un minut (dintr-un discurs de mai bine de jumătate de oră și o sesiune întreagă de întrebări) pentru a fi aparent scoasă în evidență lipsa acestuia de coerență, arată Factcheck.org.

Un alt videoclip, distribuit pe TikTok și YouTube, a fost manipulat pentru a face să pară că Joe Biden se uită la cărți despre demență. Imaginile sunt însă dintr-o filmare din 2012, în care poate fi observat cum se uită la cărți pentru copii, conform Politifact.com.

@conservativehypehouse

#lifeathome #PlayWithLife #runnin #fyp #trump2020 #bernie2020 #politics #conservative #liberal #biden2020 #kag

♬ original sound – conservativehypehouse

Ce spune Sputnik

Schimbând puțin topica narativă, Sputnik susține, într-un editorial semnat de așa-zisul Ivan Danilov, că ”Joe Biden promite să omoare economia americană” în lupta cu coronavirusul. Conform aceleiași surse, care citează Politico, candidatul democrat a afirmat că ”a spus că va face «orice» pentru a combate răspândirea coronavirusului în interiorul țării, inclusiv blocarea (economiei) Statelor Unite, dacă se va considera necesar”. ”Eu o voi opri (economia – Ed.). I-aș asculta pe oamenii de știință”, ar mai fi spus Biden

Însă formularea folosită de către Sputnik lasă loc de interpretări, dând impresia că afirmațiile făcute în interiorul parantezelor, legate de economie, aparțin Politico. De fapt, publicația americană nu face niciun comentariu despre afirmațiile lui Biden, adnotările fiind ale Sputnik.

În realitate, paralela între ”shutting down U.S.” [închiderea SUA] și o eventuală blocare economică fac parte din viziunea promovată de propaganda rusă și sceptici privind măsurile luate pentru stoparea coronavirusului. Mai repede, comentariul lui Biden are legătură cu lipsa de reacție a lui Donald Trump în fața protestelor anti-carantină din ultimele luni, iar folosirea acestuia fără contextul necesar pare a fi o încercare de apropiere de cei care nu au primit bine vestea că vor trebui să își limiteze ieșirile, fie ei români sau americani.

”Putin-ul Americii”

Nici Kamala Harris, candidatul democrat pentru funcția de vice-președinte, n-a scăpat de atacurile Rusiei. Cam toate comentariile care au fost făcute în Rusia despre ea, fie de către politicieni sau publicații, au conținut afirmații negative și denigratoare cu caracter rasial și sexist: „Putin-ul Americii”, „negresa care preia America”, „Obama în fustă care se întoarce la Casa Albă”, „cea mai periculoasă alegere”, arată Polygraph.info.

Channel 1 a postat pe social media că Harris „a susținut isteria anti-rusă despre așa-numita intervenție rusă în alegerile americane”, în timp ce Sputnik s-a legat de culoarea pielii sale și de genul acesteia pentru a sugera că propunerea în funcție este doar de imagine, în contextul protestelor Black Lives Matter, numind-o ”Obama în fustă” care „va fi întotdeauna pe bunicul Biden”.

Știrea de pe prima pagină a RIA Novosti despre Kamala Harris titra: „Mlaștina de la Washington își propune propriul Putin împotriva lui Trump”, în timp ce unul dintre cele mai apropiate publicații de Putin, Nezavisimaya Gazeta, a prezentat un articol cu titlul: „Biden a decis să-și păstreze avantajul față de Trump cu ajutorul unei negrese de stânga”.

sursa foto: New York Magazine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *