România, în grupa de mare risc privind libertatea presei în UE. Jurnaliștii, frecvent amenințați

Amenințările din ce în ce mai frecvente la adresa jurnaliștilor, partidele plătesc conținut sponsorizat nesemnalizat ca atare și probleme la transparentizarea proprietăților mass-media sunt câteva dintre motivele pentru care România a ajuns pe ”lista neagră” a libertății presei.

Cel mai recent raport privind respectarea statului de drept în UE, publicat de Comisia Europeană, clasează România în grupa de mare risc privind drepturile jurnaliștilor. În aceeași categorie se regăsesc și câteva țări vecine, precum Bulgaria și Ungaria, dar și Slovenia, Polonia, Malta și Grecia.

Amenințările și blocajele legislative sunt îngrijorătoare

Astfel, autoritățile europene remarcă că situația privind amenințările, cazurile de hărțuire și violență împotriva jurnaliștilor este mai îngrijorătoare față de anul trecut, în contextul în care numărul cazurilor în care lucrătorii media sunt victime a crescut. Consiliul European are active două alerte privind intimidarea jurnaliștilor din România și, în ciuda presiunilor făcute asupra statului, nu pare că situația va fi remediată curând.

O altă problemă identificată de raport se referă la accesul la informație, ce ar fi trebuit remediat prin modificare legii 544/2001, dar care în prezent se află blocată în Camera Deputaților. CE remarcă că actuala formă a legii le oferă portițe autorităților de a nu da informații cu caracter public, invocând GDPR sau declinându-și competența.

La fel de spinoasă este și problema CNA, a cărei reformă ar putea veni după transpunerea în legea națională a Directivei privind serviciile media audiovizuale, care ar impune ca activitatea Consiliului să fie finanțată din bugetul de stat pentru a-și îndeplini funcțiile în mod eficient.

Ce spune raportul despre instituțiile media publice și private

Totodată, raportul semnalează că transparența privind patronatul instituțiilor private de presă ar putea fi îmbunătățită, precum și cea a conținutului plătit de partidele politice în afara și în timpul campaniilor electorale. Autoritățile europene afirmă că posturile de televiziune „nu sunt obligate să explice clar distincția dintre diferitele tipuri de conținut produse în timpul campaniilor – în special între propriul conținut editorial și timpul de emisie cumpărat de partide – și pentru a semnala cine plătește pentru conținut”.

Nu în ultimul rând, Comisia Europeană remarcă că modul de funcționare al instituțiilor media publice ar putea fi îmbunătățit, dat fiind faptul că „mecanismul de numire și mai ales de revocare a Consiliului de Administrație al radiodifuzorului public este considerat politizat, întrucât Parlamentul trebuie doar să-și respingă raportul de activitate pe anul precedent pentru a demite Consiliul și președinții fără nicio discuție asupra obiectivelor de performanță”. 

Recomandări

Raportul face și o serie de recomandări pentru îmbunătățirea respectării statului de drept, unele dintre ele referindu-se și la problemele întâmpinate de mass-media.

Astfel, Comisia recomandă ca România „să consolideze normele și mecanismele de consolidare a guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de media, ținând seama de standardele europene privind serviciile publice de media”, dar și „să asigure o consultare publică eficientă înainte de adoptarea proiectelor de lege”.