Sancțiunea dată de CNA postului Realitatea TV pentru relatarea evenimentelor din data de 10 august 2018 a stârnit nu numai un val de reacții din partea televiziunii și a angajaților, dar a determinat și luarea de poziții și a altor entități.

S-a vorbit despre încercarea îngrădirii libertății presei de către o instituție a statului, în contextul în care Reporters without Borders (RSF) susține că cea mai mare problemă a jurnalismului din România este frica de cenzura politică. ONG-ul chiar și-a exprimat îngrijorarea cu privire la declinul libertății de exprimare pe teritoriul țării noastre, în contextul în care timp ce șase luni România va fi la conducerea Consiliului Uniunii Europene.

citiți și: Decizia CNA privind postul Realitatea ridică o dilemă: obiectivitatea

Susținerea față de postul de televiziune a venit de pe toate planurile, atât din rândurile politicienilor, cât și ale altor jurnaliști. Până și președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj legat de scandalul CNA-Realitatea, într-un comunicat al Administrației Prezidențiale: ”Președintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că decizia adoptată ieri de către Consiliul Național al Audiovizualului de a suspenda temporar emisia unui post de televiziune este fundamentată pe criterii de ordin politic. O astfel de sancțiune extremă este foarte periculoasă întrucât poate crea precedente și deschide calea abuzului de putere asupra mass-media (…) Președintele Klaus Iohannis atrage atenția că CNA nu trebuie folosit ca un instrument de reducere la tăcere a reprezentanților mass-media care critică puterea. Asigurarea libertății de expresie a tuturor opiniilor face diferența între o democrație și o autocrație”. Citiți comunicatul integral AICI.
Poziția lui Iohannis nu a rămas fără răspuns. Un membru al Consiliului Național al Audiovizualului, care a votat ”împotriva” sancțiunii Realitatea, a afirmat că declarația șefului statului este ”inadmisibilă şi deplasată”. ”Dacă acuzaţiile incalificabile aduse acestora ar fi fost făcute într-un studio de televiziune ar fi trebuit dovedite”, a mai spus Radu Hereja, care a activat la mai multe posturi de televiziune (în perioada 1994-2003 a prezentat Observatorul de la ora 19:00 la Antena1, ca mai apoi să lucreze la B1, Național, RomâniaTV).

 Agenția de Monitorizare a Presei ActiveWatch a numit decizia ”alarmantă” și solicită mai multe detalii ”privind criteriile și metodologia care au stat la baza acestei decizii radicale”. De asemenea, organizaţia a mai subliniat că Realitatea TV are mai mult de suferit decât alte posturi, precum Antena 3 sau România TV. 

Și publicația online G4Media.ro a condamnat public ”dubla măsură, sancțiunea vădit disproporționată în raport cu abaterile reclamate și comportamentul CNA față de o televiziune critică cu puterea, în cazul de față Realitatea TV”. Cu toate astea, site-ul condus de Dan Tapalagă subliniază că ”G4Media.ro pledează pentru respectarea standardelor jurnalistice și se delimitează de orice derapaje de limbaj, însă constată o acțiune concertată a puterii împotriva oricărei instituții pe care nu o controlează, fie că este vorba de instituții de presă, administrative sau din justiție (vezi cererea de sancționare a celor trei procurori militari care anchetează dosarul violențelor din 10 august)”.

Jurnaliști de la Newsweek, precum Răzvan Chiruță (redactor-șef), Ramona Ursu (senior editor) și Mircea Marian (senior editor), au condamnat public și ei decizia Consiliului Audiovizualului. Directorul publicației, Sabin Orcan, susține că membri CNA au fost ”numiți acolo cu un singur scop. Să intimideze presa de opoziție, câtă mai rezistă, și să protejeze aparatul de propagandă, în speță A3 și RTV”. 

Cele 10 minute în care postul Realitatea nu va mai emite vor fi dezbătute astăzi, după ce un membru al CNA a cerut rediscutarea hotărârii luate marți.