Presa din România, puțin mai liberă decât cea din Guyana. RSF: ”Autoritățile au presat jurnaliștii să își dezvăluie sursele sau să se abțină de la a fi critici”

Libertatea presei din România se află în continuă scădere, o arată cel mai recent raport al organizației non-guvernamentale Reporters without Borders. Dacă în 2019 ocupam locul 47, deasupra Statelor Unite ale Americii, anul acesta am mai coborât o poziție.

Aflată între cea din Senegal și cea din Guyana, în clasamentul libertății presei, situația jurnalismului din România încă este catalogată ca fiind una problematică. Raportul publicat pe 21 aprilie arată că problemele mass-mediei din 2019 nu au dispărut, ba din contră – ele s-au acutizat, devenind din ce în ce mai clar că rolul fundamental al presei într-o democrație nu este respectat.

În acest moment, presa se confruntă cu presiuni din partea clasei politice, dar și a autorităților. ”Mass-media este supusă în mod regulat supravegherii de către serviciile de securitate”, mai arată ONG-ul, iar zeci de patroni sunt urmăriți penal de către unitățile anticorupție sau de parchetul general.

Relația dintre stat și presă nu s-a îmbunătățit față de anul trecut, dat fiind faptul că au existat cazuri în care jurnaliștilor li s-a cerut ”să își dezvăluie sursele sau să se abțină de la a fi critici”.

O altă probemă menționată în analiza ONG-ului este folosirea abuzivă a GDPR de către instituții guvernamentale și private, pentru a evita furnizarea de informații.

ANALIZA REPORTERS WITHOUT BORDERS: 

”În pofida multor schimbări la cel mai înalt nivel de guvernare, respectarea libertății presei nu s-a îmbunătățit. Atitudinea față de jurnalism și libera exprimare care predomină în stat și în clasa politică continuă să încurajeze cenzura și autocenzura. Mecanismele de finanțare ale mass-media sunt opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor patronului. Media a fost transformată treptat în instrument de propagandă politică și este supusă în mod regulat supravegherii de către serviciile de securitate.

Zeci de proprietari de media sunt în prezent ținta procesului penal de către unitățile anticorupție sau de către parchetul general. De asemenea, autoritățile au presat jurnaliștii să își dezvăluie sursele sau să se abțină de la a fi critici. Cu încurajarea coaliției de guvernământ, un discurs naționalist devine din ce în ce mai radical și vizează minoritățile etnice și sexuale. Libertatea de exprimare a minorității maghiare a fost vizată în special. Posibilitatea incriminării „insultării statului sau a conducătorilor săi” este discutată din nou la nivel înalt. Autoritățile, companiile din sectorul privat și membrii publicului au început recent să invoce Regulamentul general de protecție a datelor (GDPR) al UE ca motive pentru a refuza accesul la informații sau pentru a amenința și judeca jurnaliștii în legătură investigațiile lor.”