Incidentele de la Valea Uzului, cui prodest? Propaganda rusă laudă acțiunile violente

Săptămâna trecută în România au avut loc incidente inter-etnice care aminteau de evenimentele petrecute în martie 1990 la Târgul Mureș. La aproape 30 de ani de la acele incidente grave, perspectivele unei noi confruntări româno-maghiare par că se ivesc din nou la orizont, într-o țară de data aceasta membră a Uniunii Europene. Ne întrebăm în mod firesc, cine beneficiază de pe urma acestora, de vreme ce, per total România are evident de suferit. Un prim răspuns ar putea fi destul de evident din modul în care site-urile de propagandă ale Moscovei au acoperit pe larg incidentele de la Valea Uzului.

Concret, site-ul de propagandă al Kremlinului, Sputnik a abordat evenimentele grave de la Valea Uzului pe un ton unilateral, privilegiind punctele de vedere emise pe acest subiect de reprezentanţi ai extremiştilor români. Majoritatea acestora sunt în grupaţi în jurul unor asociaţii de extremă dreapta intitulate „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Aducătorul de Biruinţă” şi „Fraţia Ortodoxă Sf. Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de Biruinţă”.

Pe platforma online au fost publicate articole cu titluri precum „Patrioţii români au rupt lacătul şi au intrat cu forţa!”, „UDMR vrea un nou Târgu Mureş şi agită periculos conflictul interetnic” sau „Înfruntarea din Valea Uzului – Patrioţii români au făcut astăzi Dreptate!“.

Incidentele violente în cursul cărora extremiştii români au rupt poarta închisă a cimitirului, au vandalizat morminte ale unor eroi maghiari sau au lovit şi scuipat participanţii maghiari la evenimente au fost acoperite pe site-ul ro.Sputnik.md cu transmisii live pe Facebook furnizate de câţiva dintre participanţi.

Contexul incidentelor de la Valea Uzului 
Valea Uzului este o localitate componentă a comunei Sânmartin, pe teritoriului judeţului Harghita, la graniţa cu judeţul Bacău. Cimitirul Internaţional al Eroilor din Valea Uzului a fost amenajat în timpul Primului Război Mondial. Acolo sunt îngropaţi aproximativ 1.300 de soldaţi care au murit în timpul celor două războaie mondiale, majoritatea maghiari, austrieci şi ruşi, dar şi de alte naţionalităţi. Cercetările făcute de-a lungul timpului indică faptul că sunt înmormântaţi şi câţiva zeci de soldaţi români, cele mai multe morminte ale acestora figurând cu inscripţia „Erou Necunoscut”.

Autorităţile din Secuime au finanţat în ultimii 20 de ani lucrări de restaurare şi de întreţinere a cimitirului. În 2018, primarul din Dărmăneşti, judeţul Bacău, localitate limitrofă satului Valea Uzului, a obţinut o finanţare guvernamentală prin care să repare crucile soldaţilor români din Valea Uzului şi să construiască pe raza cimitirului un monument dedicat acestora. Mai multe cruci au fost restaurate la mijlocul lunii mai 2019, în cadrul acestui proiect, deşi autorităţile sesizate de etnicii maghiari au decretat că edilul din Dărmăneşti nu avea autoritate să execute lucrări pe raza comunei învecinate.

Mormintele au fost ulterior acoperite cu saci negri de câţiva cetăţeni maghiari. După aceste incidente, în 3 iunie, Consiliul Judeţean Harghita a decis că cimitirul va putea fi vizitat doar o oră pe săptămână. Mai multe asociaţii de români au anunţat pentru 6 iunie, Ziua pomenirii eroilor români, intenţia de a merge în acest cimitir pentru a comemora soldaţii români. După acest anunţ, senatorul UDMR Tanczos Barna a anunţat că, în aceeaşi zi, că membri ai comunităţii maghiare din Harghita şi Covasna vor organiza un protest „paşnic” la cimitir, deoarece nu sunt de acord „ca până la soluţionarea problemei din Valea Uzului să aibă loc orice inaugurare sau orice sfinţire a crucilor de acolo”.

Cele două tabere s-au înfruntat joi, 6 iunie, la Valea Uzului. Câteva sute de membri ai organizaţiilor româneşti de extremă dreapta s-au ciocnit cu jandarmii care s-au interpus între aceştia şi etnicii maghiari care formaseră un cordon în faţa porţii cimitirului pentru a împiedica intrarea românilor.

Incidentele au escaladat şi mai mulţi români au rupt poarta cimitirului şi au pătruns în incinta acestuia. Mai mulţi maghiari au fost loviţi cu steaguri, pietre şi au fost scuipaţi, pe fond de melodii patriotice, imnul României şi în scandări precum „Marş afară” sau „Marş la Budapesta”. În cele din urmă, maghiarii au părăsit zona şi asociaţiile românilor, în frunte cu preoţi, au pus lumânări la morminte şi s-au ţinut slujbe de comemorare. Primarul din Dărmăneşti, Constantin Toma, n-a participat la evenimentele pe care l-a organizat joi, 6 iunie, la Valea Uzului, invocând probleme de sănătate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *