Echo chambers s-ar putea să nu fie în spatele polarizării de pe social media
Polarizarea din mediul online s-ar putea să fie cauzată de altceva decât de ce ne-am obișnuit să auzim în ultima vreme. Așa zisele echo chambers, de fapt, nu ar fi predominante în interacțiunile de pe rețelele de socializare.
Un nou studiu desfășurat de Universitatea din Amsterdam arată că polarizarea politică din social media este explicată de crearea unor „identități sociale care se aliniază din ce în ce mai mult cu preferințele politice”. Cu alte cuvinte, pe social media ne comportăm într-un cu totul alt mod decât am face-o în viața reală.
Astfel, cercetarea lui Petter Törnberg scoate la iveală faptul că utilizatorii de pe platformele de socializare nu rămân închiși în grupuri care împărtășesc aceleași opinii, ba chiar din contră.
„Principala problemă este că pur și simplu nu găsim niciun echo chamber. De fapt, analizele sugerează că social media este caracterizată de o interacțiune mai mare în afara rețelei noastre locale și de o interacțiune mai mare cu adversarii politici decât în viața noastră offline”, spune Törnberg în prezentarea studiului.
Acționând în consecință cu identitatea asumată în spațiul online, mesajul și răspunsul transmis acolo ajung să fie mult mai influențate de emoții și mai puțin de rațiune. Coincidență sau nu, fix această prioritizare a emoțiilor deschide ușa către a te încrede în dezinformări, misinformation și alte zvonuri nefondate.
„Politologii constată din ce în ce mai des că polarizarea de astăzi nu este caracterizată de dezacorduri politice, ci de un sentiment emoțional tot mai puternic de diferență și antipatie. Ajungem să înțelegem polarizarea ca fiind înrădăcinată în identitate și emoții, mai degrabă decât în opinii și argumente raționale”, se arată în studiu.
Asta este o parte din problemă, cealaltă fiind reprezentată de faptul că social media permite interacțiune cu oricine de oriunde. În încercarea de a duce un argument de acest fel, utilizatorii se orientează către cel mai mare numitor comun și încep să se alinieze cu poziții care ignoră specificul local sau individual și preferă o identitate colectivă. Această abordare sugrumă, astfel, orice urmă de înțelegere pe care grupările opozante le-ar avea.
„Cred că seamănă mai degrabă cu insula din «Împăratul muștelor»: creează un spațiu social care permite apariția unor grupuri sociale separate, consolidează identitățile colective și împinge grupurile opuse în conflict”, a adăugat Törnberg.
Existența și prevalența echo chambers a stat constant în centrul explicațiilor despre polarizare, însă acest studiu identifcă (foarte realist, aș adăuga) faptul că dezbaterile intense purtate pe social media nu au loc în cadrul bulei noastre, ci în afara ei. Cu alte cuvinte, pe internet nu ne certăm cu oamenii care ne împărtășesc aceleași opinii, ci cu cei care par împotriva noastră. Tocmai de asta, răspunsul este mult mai emotiv și visceral decât în viața reală.
Articole asemănătoare
Cum arată piața de publicitate din România: câți bani s-au investit în reclame în anul 2018 și așteptările pentru anul curent
Twitter răspunde la întrebările jurnaliștilor cu 💩
Twitter amenință că va da Meta în judecată din cauza Threads
Lucian Mîndruță, din nou pe TV. Va prezenta emisiunea “Ediția de Dimineață”, la Digi24
Investigația ONU privind cazul lui Khashoggi, pusă în dificultate de Arabia Saudită