Cele mai recente dezinformări ruse despre România: blindate în Moldova și pacea cu orice preț
Mașinăria Kremlinului, capabilă să distorsioneze realitatea sau chiar să producă minciuni sfruntate, este încă în funcțiune – iar pe lista Rusiei se regăsește și România. De când autoritățile de la București și-au arătat susținerea față de Ucraina, spațiul online a fost inundat cu dezinformări la adresa României.
MediaStandard.ro a realizat o listă cu cele mai recente teme abordate de Moscova:
Pacea cu orice cost, via București
George Orwell a scris, în 1942, că „pacifismul este în mod obiectiv pro-fascist”. Chiar dacă a revenit ceva mai târziu asupra ideilor expuse în eseul „Pacifism and the War”, adăugând că intenția indivizilor este cheia în care cererile pentru ar trebui judecate, ideea de bază rămâne: pacifismul poate fi folosit în favoarea statului agresor.
Iar Rusia nu este străină de folosirea păcii în favoarea sa. Una dintre ultimele organizații media independente din Rusia a raportat, înainte de închiderea sa, că guvernul rus recruta bloggeri și TikTokeri pentru a posta despre război, prin intermediul agențiilor de publicitate: „Toate postările trebuie să fie însoțite de #LetsGoPeace și #DontAbandonOurOwn”.
„Facem apel la pace și este regretabil că acestea sunt mijloacele pe care trebuie să le folosim pentru a o obține”, ar mai fi fost îndemnați influencerii să spună.
Narativ: Armata română susține pacea cu Moscova
Site-ul Pravda.ru, citat de Stirileprotv.ro, a publicat recent un articol în care afirmă că „Armata română susține că trebuie căutată pacea cu Moscova”. „Patrioții-români nu consideră că Ucraina ar trebui sprijinită. Președintele din România preferă însă să lupte cu Rusia până la ultimul român”, se mai arată în material.
Articolul face trimitere la declarațiile fostului șef al MApN Vasile Dîncu – care au și dus la tensiuni la nivel înalt, culminate cu demisia acestuia. În urmă cu aproape două săptămâni,, acesta a cerut ca SUA și NATO să negocieze pacea din Ucraina cu Rusia, în ciuda faptului că poziția oficială a României este că Ucraina va decide când și sub ce termeni va avea loc acest pas.
„Războiul va mai continua şi singura şansă pe care ar putea să o aibă Ucraina şi mai ales sfârşitul războiului, singura şansă a păcii poate să fie negocierea, negocierea cu Rusia” – Vasile Dîncu, pe 8 octombrie.
Totuși, publicația pro-guvernamentală consideră că opinia lui Dîncu este împărtășită de mulți din armata română. Este amintit un articol din presa din România, în care un presupus locotenent colonel al armatei române în rezervă expune mai multe teorii infirmate anterior, precum:
- „Forțele Armate ale Ucrainei au distrus Donbasul, populația civilă a suferit în principal din cauza acțiunilor de la Kiev”;
- „Ucraina nu a fost niciodată prietenă cu românii nici în războiul din Transnistria, nici cu Insula Şarpelui, nici cu platoul continental”;
- „Moldova istorica a lui Ștefan cel Mare se invecina la nord cu Polonia și Rusia. Ucraina nu există, nu are legitimitate istorică”;
- „În republicile Donbass au existat şi au fost dintotdeauna doar ruşi, ca în Basarabia, regiunea Odesa şi regiunea Cernăuţi – români. Kosovo a fost întotdeauna un teritoriu sârb al creștinilor ortodocși”.
MediaStandard.ro nu a reușit să identifice articolul la care Pravda ar face face referire.
PressOne a realizat recent un material despre cât de răspândite sunt sentimentele pro-ruse în cadrul actualilor și foștilor membri ai MApN. În cadrul articolului, expertul în securitate Hari Bucur-Marcu consideră că e vorba doar de „o parte vocală” a generației vechi de cadre militare.
„Nu putem spune că este reprezentativă pentru o generație întreagă. Au ales această abordare din iresponsabilitate, ăsta este termenul corect”, a spus acesta, care a adăugat că mulți dintre cei cu care a vorbit despre discursul pro-rus adoptat se descriu ca fiind patrioți antiamericani.
Unire cu blindate: relațiile româno-moldovene, prin ochii Rusiei
În ultimele decenii, Rusia a încercat să izoleze și să prezinte România ca pe un partener de neîncredere al NATO, chiar dacă rămâne cel mai ferm aliat pro-occidental din această parte a continentului. Pentru a face acest lucru, Kremlinul a continuat să împingă sentimente ultranaționaliste în România, prezentând-o în același timp ca pe o amenințare la adresa drepturilor suverane ale Republicii Moldova.
Încă de la începutul războiului din Ucraina, presa rusă a făcut tot felul de afirmații, în special că România va încerca să se unească cu Republica Moldova, cu sau fără acordul acesteia.
Narativ: România armează guvernul de la Chișinău împotriva propriilor oameni
Cea mai recentă dezinformare afirmă că România înarmează Republica Moldova cu o duzină de vehicule blindate pentru a preveni revoltele civile din țară, din cauza tensiunilor sociale, dar și recucerirea Transnistriei.
În plus, în tweet se precizează că povestea de acoperire a acestei acțiuni este Joint Combined Exchange Training-2022 (JCET). „Cu toate acestea, însăși specificul JCET-2022 se referă la pregătirea unităților de forțe pentru operațiuni speciale. Iar scoaterea unui număr atât de mare de arme pentru a exersa sarcinile forțelor speciale ridică unele îndoieli”, adaugă autorul postării.
„Tensiunile sociale sunt în creștere în Moldova din cauza nemulțumirilor față de politicile interne și externe ale administrației Sandu. Dispersarea în forță a protestatarilor a exacerbat și mai mult situația și a pus Moldova în pericol de război civil”, se mai arată în postare.
🇲🇩🇷🇴🇺🇦 On tensions in Moldova
Our subscribers report that on October 14, a train with military equipment of the Romanian Armed Forces passed through the Romanian city of Iasi in the direction of Moldova. pic.twitter.com/acBomrXyFQ
— Rybar in English (@rybar_en) October 17, 2022
Ministerul Apărării Naționale din România a contrazis deja aceste informații, afirmând că „în imagini este surprinsă o coloană de tehnică militară a Brigăzii 15 Mecanizată Podu Înalt din Iași, care se întoarce de la exercițiul multinațional ZIMBRUL 22, desfășurat în perioada 3-12 octombrie în Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan, județul Galați. La exercițiu, care a fost planificat cu un an înainte, au participat militari români, americani și polonezi”.
În plus, MApN precizează că toate trupele s-au întors pe teritoriul țărilor de reședință, după finalizarea exercițiului.
Rușii și tema invadării Moldovei de către România
Astfel de informații false semnate de Kremlin au mai circulat în spațiul româno-moldovean, precum cazul deputatului socialist moldovean Bogdat Tîrdea. La începutul lunii octombrie, acesta a distribuit un video în care apar trei camioane de armată, iar comentariul său sugerează că ar fi vorba de ceva suspect – ocuparea ilegală a Republicii Moldova de România și forțele NATO.
În realitate, site-ul de fact checking Stopfals.md susține că vehiculele militare din imagini sunt moldovenești și asigurau logistica unor exerciții militare internaționale pentru dezvoltarea capabilităților Armatei Republicii Moldova.
O situație similară a avut loc în mai, când mai multe site-uri ruse au promovat ideea că România se pregătește să încalce statutul de neutralitate al Republicii Moldova și să elibereze Transnistria. Veridica a verificat toate afirmațiile, articolul fiind disponibil AICI.
O analiză publicată în The International Affairs Review constată că posibila anexare a Moldovei de către România a fost atât o sursă de tensiune între Rusia și România de la sfârșitul Războiului Rece, cât și o temă recurentă a propagandei rusești.
Autorii explică faptul că, „prezentând o amenințare constantă de anexare pentru elementele pro-ruse din Moldova, Rusia poate contribui la evitarea avansării UE și NATO în acest stat, menținându-și în același timp influența politică și economică în Moldova”. O altă teorie avansată este că genul acesta de mesaje sunt folosite de Kremlin „pentru a influența națiunile din jurul României, cum ar fi Bulgaria, Ungaria și Turcia, pentru a o izola și a-i reduce importanța strategică în regiunea Mării Negre”.
Articole asemănătoare
Cum s-a schimbat percepția generală asupra televiziunilor din România, după o serie de evenimente
Ar putea dezinformarea să-l ajute pe Trump să câștige următoarele alegeri prezidențiale, așa cum a făcut-o în 2016?
Câte șanse îi dă presa internațională lui Klaus Iohannis să ajungă șeful NATO
Statul măsoară ”din ochi” site-urile pe care le închide, în lipsa unor reglementări
Recomandările redacției: despre „supraîncarea cu știri” și cum să combatem dezinformarea