Agresiunile Rusiei la adresa Ucrainei nu ar fi fost posibile fără dezinformare

Luni seară, președintele rus Vladimir Putin anunța că a acceptat cererile Dumei de Stat cu privire la recunoașterea așa-zisei independențe a celor două regiuni din Ucraina, controlate de separatiști. Însă câștigarea acestor teritorii de Rusia nu a fost posibilă peste noapte, printr-o simplă semnătură pe un document.

Un efort constant

În ultimul deceniu, Moscova și-a accelerat și perfecționat eforturile propagandistice. Pentru a atrage populația rusofonă din regiunile Donbas și Lugansk de partea sa, Kremlinul a fost nevoit să le dea motive – așa că a susținut trupe separatiste pe teritoriul Ucrainei, care au atacat forțele ucrainene și au îndemnat populația să fie ostilă cu armata Kievului.

Însă un război are nevoie de susținere populară, altfel regimul riscă să piardă puterea. Așa că Putin le-a dat rușilor motive – a interpretat istoria după cum și-a dorit și le-a arătat imagini contrafăcute cu ororile la care etnicii ruși ar fi fost supuși de către Ucraina. În discursul de luni seară, liderul de la Kremlin a afirmat că „Ucraina modernă a fost creată în întregime de Rusia, mai exact, de Rusia bolșevică, comunistă. Acest proces a început imediat după revoluția din 1917”. 

„Ca urmare a politicii bolșevice, a apărut Ucraina sovietică, care și astăzi poate fi numită pe bună dreptate «Ucraina lui Vladimir Ilici Lenin». El este autorul și arhitectul acesteia. Acest lucru este pe deplin confirmat de documentele de arhivă”, a mai afirmat Vladimir Putin, adăugând că „[Ucraina] a preferat să acționeze în așa fel încât în relațiile cu Rusia să aibă toate drepturile și avantajele, dar să nu poarte obligații”. 

Nu ar fi prima oară când Putin contestă dreptul Ucrainei de a fi stat suveran. Într-un eseu publicat în iulie 2021, liderul de la Kremlin pune la îndoială legitimitatea granițelor Ucrainei și susține că o mare parte a Ucrainei moderne ocupă ținuturi istorice rusești. „Rusia a fost jefuită” este una dintre afirmațiile controversate făcute de Putin. În alt paragraf, el sugerează că o nouă anexare a teritoriului ucrainean este posibilă, susținând: „Devin din ce în ce mai convins de asta: Kievul pur și simplu nu are nevoie de Donbas”.

Nu în ultimul rând, Rusia a trebuit să semene neîncredere în inamici. Pentru asta, propaganda rusă și-a întins mâinile și și-a adaptat discursul după nevoi. În România și alte state din fostul bloc sovietic, unde Rusia nu are foarte mulți susținători, a mizat pe sentimentele latente de inferioritate. A semănat naționalism virulent și i-a determinat pe exponenții acestuia să conteste poziția pe care statul îl ocupă în rândul Uniunii Europene sau NATO. În state aflate de cealaltă parte a vechii cortine, Moscova a indus neîncredere în principiile fundamentale ale națiunilor. A instigat la proteste și a susținut mișcări extremiste, inflamate prin rețele complexe de trolli. În unele situații, inclusiv procesul democratic a fost pus sub semnul întrebării, prin interferența forțelor ruse.

Trei narative

O analiză realizată de firma de tehnologie NewsGuard și citată de Axios a identificat trei narative pe care propaganda rusă le-a perfecționat.

Mass-media de stat rusă precum RT, Sputnik News și TASS au propagat ideea că protestele Euromaidan au fost o tentativă de coup d’etat, orchestrată şi finanţată de Occident pentru a-l da la o parte pe președintele ucrainean de la acea vreme și a destabiliza Ucraina. Printre variațiunile acestui narativ se numără faptul că Vestul ar fi investit cinci miliarde de dolari pentru a finanța revoluția Euromaidan sau că statele occidentale și unele partide ucrainene s-ar fi aflat în spatele lunetiștilor care au omorât 50 de persoane pe 20 februarie 2014.

O altă idee promovată de presa apropiată Kremlinului este că politica și societatea ucraineană sunt dominate de ideologia nazistă, președintele Zelenski fiind unul dintre oficialii controlați de neo-naziști. Mai mult, guvernul Ucrainei este descris ca fiind xenofob, rasist și mai ales anti-semit. Teoria a apărut după anexarea Crimeei însă datele puse la dispoziție de firma Logically indică că prevalența acestui narativ în presă și pe rețelele sociale s-a intensificat după noiembrie 2021, pe fondul adâncirii tensiunilor de la graniță. Inclusiv Putin a făcut referire la această idee în decembrie 2021, când a afirmat că Zelenski, „ca și predecesorii săi, a căzut sub influența elementelor radicale – așa cum se spune în Ucraina, naziști”.

Narațiunea din urmă se referă la genocidul la care populația rusofonă din Ucraina este supusă. În fapt, acesta este principala narațiune care a ajutat Rusia să justifice toate acțiunile anti-Kiev pe care le-a luat din 2014 până în prezent. Presa susținută de Kremlin afirmă că, dacă Ucraina lansează ostilități la scară largă împotriva populației etnice ruse, Rusia nu va putea să stea să privească de pe margine. Oficialii occidentali se tem, pe bună dreptate, că Moscova va încerca să justifice o invazie pe scară largă printr-o operațiune false flag.

Partea bună – dacă poate fi privită așa – este că operațiunile făcute sub steag fals de separatiștii pro-ruși, până în prezent, sunt făcute pe genunchi și au multe elemente care-i dau de gol. De exemplu, un video publicat de Republica Populară Donețsk și preluat de site-ul de investigații Bellingcat, pe Twitter, susținea că un bărbat și-a pierdut piciorul în urma unei explozii cauzate de forțele ucrainene. Numai că piciorul pierdut nu-i tocmai pierdut, pentru că bărbatul poartă proteză.

CITIȚI ȘI: SEPARATIȘTII PRO-RUȘI SUSȚIN CĂ UN BĂRBAT ȘI-A PIERDUT PICIORUL DIN CAUZA UCRAINEI. ”VICTIMA” PURTA, DE FAPT, O PROTEZĂ

„Pe măsură ce îl mișcă, puteți vedea că de fapt are deja o proteză pe acel picior. Propaganda atinge cote nebunești”, scrie jurnalistul Bellingcat, pe contul său de Twitter.