EU DisinfoLab lansează ghidul „The Disinformation Landscape in Romania”, o radiografie a ecosistemului dezinformării din țară

România continuă să fie una dintre cele mai expuse țări europene la campanii de dezinformare, potrivit raportului „The Disinformation Landscape in Romania”, lansat de EU DisinfoLab. Documentul descrie un ecosistem media dominat de neîncredere, polarizare și educație media deficitară, unde mesajele conspiraționiste și anti-occidentale se răspândesc cu ușurință.

Raportul este semnat de Ciprian Cucu (Universitatea de Vest Timișoara) și analizează un număr semnificativ de surse media, studii de caz și campanii de influență desfășurate între 2023 și 2025.

Conform documentului, România se află printre ultimele locuri în Uniunea Europeană la competențe digitale și media, ceea ce face publicul vulnerabil la știri false, teorii ale conspirației și campanii de manipulare provenite atât din surse interne, cât și externe.

„Ecosistemul media alternativ din România a dezvoltat propriile rețele de știri și canale care promovează narațiuni anti-UE, mesaje pro-Kremlin, teorii apocaliptice și conținut conspiraționist”, se arată în raport.

Autorii subliniază că, deși Rusia rămâne un actor central în propagarea dezinformării, rețelele locale – formate din influenceri, jurnaliști alternativi, personalități culturale și chiar lideri religioși – joacă un rol important în diseminarea acestor narative.

Documentul descrie un „ecosistem suveranist-populist-conspiraționist” care capitalizează nemulțumirile sociale și suspiciunile față de elitele politice și europene. În campaniile electorale din 2024–2025, aceste rețele au contribuit la răspândirea mesajelor anti-occidentale și anti-NATO, prezentate adesea sub forma „opiniei alternative”.

Un cadru legislativ existent, dar slab aplicat

Raportul analizează și infrastructura juridică și instituțională a României în ceea ce privește combaterea dezinformării. Deși există prevederi legale, precum articolul 404 din Codul Penal, Legea audiovizualului și Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA), aplicarea lor este inegală și adesea lipsită de transparență.

„România are un cadru legal de bază, dar nu are o strategie clară de implementare. Lipsa de coordonare între instituțiile statului și absența unei educații media sistematice fac ca reacția la campaniile de dezinformare să fie mai degrabă reactivă decât preventivă”, se arată în raport.

Educația media, soluția ignorată

Una dintre concluziile centrale ale ghidului este că educația media reprezintă cea mai eficientă armă împotriva dezinformării, dar continuă să fie neglijată de autorități. România este menționată ca unul dintre puținele state UE care nu au o strategie națională de alfabetizare media, iar inițiativele existente sunt izolate, derulate mai ales de ONG-uri sau universități.

Autorii recomandă integrarea alfabetizării media în sistemul educațional și sprijinirea mass-mediei independente, ca parte a unui efort coordonat de consolidare a „rezilienței informaționale”.

Lansarea raportului vine într-un moment critic pentru regiune, marcat de campanii electorale, războiul informațional ruso-ucrainean și proliferarea conținutului manipulator online. Pentru România, studiul EU DisinfoLab funcționează ca o oglindă a vulnerabilităților democratice, dar și ca un apel la acțiune, autorii notând că „combaterea dezinformării nu trebuie să se transforme într-un pretext pentru restrângerea libertății de exprimare, ci într-un proces de educare și responsabilizare a publicului”.