Tensiunile dintre Ucraina și Rusia, reaprinse. Scenariul unui conflict

Aproximativ o mie de kilometrii despart România de conflictul declanșat în decursul serii precedente, când Rusia a deschis focul asupra a trei nave ucrainene. Ulterior, ambarcațiunile au fost și confiscate.

Vina, aruncată dintr-o curte în alta

Poziția Ucrainei a fost clară de la început: Garda de coastă a fost anunțată de dinainte că mai multe ambarcațiuni vor trece prin strâmtoare Kerchi, singura cale de acces din Marea Neagră în Marea Azov. Ulterior, forțele rusești au folosit armamentul din dotare împotriva navelor Berdiansk, Nikpol şi Yani Kapu. Cu câteva ore înainte, forţele ucrainene au acuzat Rusia că a rănit mai mulţi marinari ucraineni după ce a deschis focul asupra ambarcațiunilor.

„Vedetele blindate de artilerie Berdiansk şi Nikopol au fost lovite de tiruri ale duşmanului şi nu mai pot naviga. Remorcherul Iani Kapu a fost constrâns să se oprească”, se precizează în comunicatul Forţelor navale ucrainene.

Trei persoane au fost rănite în urma deschiderii focului, anunță Serviciul de securitate rus. Ucraina, pe de altă parte, susținea că este vorba de șase persoane. Marinarii, mai precizează FSB, au primit îngrijiri medicale și viața lor nu este pusă în pericol.

Zona – una de interes

Spuneam mai sus că incidentul a avut loc în preajma strâmtorii Kerchi, care de altfel este și un punct strategic pentru ambele state. Aceasta are la vest peninsula Crimeea, iar la est se află peninsula Taman.

La scurt timp de la anexarea Crimeei de către Rusia (2014), s-a decis proiectarea unui pod peste strâmtoare. Cu doar jumătate de ani în urmă, a fost deschis traficul rutier și se așteaptă ca până în anul 2019 să fie funcțională și calea ferată. Este interesant pretextul folosit de Rusia pentru demararea proiectului: presa locală afirma că podul a dus la creșterea  nutrienților și planctonelor în ape, atrăgând un număr mare de pești și mai mult de 1000 de delfini aflați în pericol. De cealaltă parte, Ucraina afirmă că efectul scontat se află la polul opus: poluarea fonică și a mediului atât de la pod, cât și de la exercițiile militare ar scurta viața speciei aflate la un prag de dispariție.

CITEȘTE ȘI: Povestea site-ului care a reușit să demonteze fake news-urile rusești despre Ucraina

Statul condus de Vladimir Putin nu s-a sfiit să declare monopol asupra zonei ce desparte cele două peninsule. Mai mult decât atât, în urma conflictului din seara de 25 noiembrie, Rusia a declarat că zona în care navele ucrainene încercau să pătrundă era temporar închisă.

Reacții pe măsură

La scurt timp de la declașarea conflictului, Consiliul de Apărare a aprobat propunerea președintelui Petro Poroșenko de impunerea legii marțiale timp de 60 de zile, în noaptea dinspre duminică și luni. Totodată, Uniunea Europeană a cerut Rusiei să ”restaureze libertatea de trecere prin strâmtoarea Kerci”, în timp ce NATO a făcut apel „la reţinere şi la detensionare”.

În fața ambasadei rusești din Kiev au avut loc și manifestații – oamenii, nemulțumiți, au incendiat o mașină aflată în fața clădirii. Oficialii ruși s-au declarat ultragiați de reația celor aproximativ 1500 de ucraineni.

Poroșenko a declarat că deși Ucraina se află în stare de alertă, nu însemnă că își doresc un război cu Rusia.

Parlamentul ucrainean urmează să ia o decizie cu privire la instaurarea legii marțiale în jurul orei 16:00.