Spre sfârșitul săptămânii trecute, Rusia și-a exprimat punctul de vedere asupra rolului său drept ”garant al stabilității și securității, un partid care aduce pace, nu agresiune”, prin intermediul purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe. Maria Zakharova a dat exemplu ”al Doilea Război Mondial și rolul Uniunii Sovietice în acesta”.

Așa cum notează și StopFake.org, probabil reprezentantul Kremlinului se referă la evenimentele petrecute ulterior încălcării tratatului de neagresiune Ribbentrop-Molotov. Deși schimbarea taberei de către URSS, ca urmare a invaziei naziste, a avut un rol important în soarta conflagrației, perioada anterioară nu poate fi catalogată drept una de ”stabilitate” – luând în considerare că armata rusă a participat activ la invazia Poloniei, evenimentul care marchează și începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Peninsula Crimeea, cel mai bun exemplu

Trecând în secolul următor, nici dezbrăcarea de vechiul regim nu a făcut Rusia să fie un ”garant al stabilității și securității”. Anexarea Crimeei de către Federația Rusă a fost pusă sub semnul întrebării la nivel mondial, fiind considerată o acțiune ilegală de către UE, G7, OSCE, NATO si ONU. Au apărut suspiciuni asupra legalității referendumului – în care 95% din participanți și-au dat acceptul -, fiind puse sub semnul întrebării cifrele mult prea mari. Atât Ucraina, cât și comunitatea internațională, nu recunosc alipirea Crimeei de Federația Rusă.

Discursul lui Vladimir Putin de pe 18 martie 2015, la doar două zile de la referendum, s-a centrat – așa cum era de așteptat – asupra reușitei de redobândire a acestei regiuni. Președintele Federației a vorbit timp de 45 de minute despre istoria comună a celor două popoare, despre presupusul sentiment de ușurare resimțit de locuitorii Crimeei după rezultatul referendumului, iar replica n-a întârziat să apară. Euromaidanpress a publicat la scurt timp un material despre asemănările dintre discursul lui Putin și a lui Adolf Hitler.

Jurnalistul ucrainean Savik Shuster atrage atenția că liderul nazist a folosit o retorică asemănătoare privind invadarea Poloniei – folosind ca și pretext orașul Danzig, desprins de Germania în urma Tratatului de la Versailles. În privința problemei istorice, de exemplu, Hitler spunea: ”Timp de luni de zile am suferit tortura provocată de o problemă pe care Tratatul de la Versailles a creat-o. O problemă care a deteriorat totul până când a devenit intolerabilă pentru noi”, în timp ce Putin a afirmat, în 2014, că ”Odată ce colapsul (Uniunii Sovietice) a devenit legal, toată lumea a uitat de Crimeea şi Sevastopol (…). Am auzit oameni din Crimeea care spuneau că în 1991 erau manevraţi precum nişte saci de cartofi. Aşa ceva e greu de negat”. Criticile comunității internaționale au fost, în ambele cazuri, abordate asemănător: ”Este imposibil de spus că cei care se implică în realizarea acestor schimbări încalcă legea” (Hiler), ”Spun unii că am violat normele legii internaţionale. (…) Ce anume violăm?” (Putin).

Interferența rusă

Rolul de garant al stabilității poate fi pus la îndoială și prin implicarea Rusiei în politica occidentală, prin campaniile intense de dezinformare. The Cipher Brief notează, într-un raport, că eforturile Rusiei de a crea neînțelegeri în țările occidentale dau roade. Campaniile desfășurate de trollii susținuți de Kremlin abordează subiecte sensibile precum rasa, religia, imigrația, terorismul și Brexitul. Acesta din urmă este chiar un exemplu dat de The Cipher Brief, organizație apropiată de agențiile de inteligență americane, care afirmă că Rusia a fost puternic implicată în încercările de denaturare și prezentare greșită a ieșirii Anglei din UE. Puteți citi mai multe AICI.

Să nu mai vorbim de alegerea lui Donald Trump în fruntea Statelor Unite ale Americii – spre sfârșitul anului trecut, The Washington Post publica un raport privind interferența rusă în alegerile americane. Publicația susține că Rusia l-a favorizat pe Donald Trump prin manipularea postărilor de pe rețele mari, precum Facebook, Twitter, Instagram, Tumblr, Instagram şi YouTube. Principalele teme abordate erau aceleași pe care actualul președinte al SUA le-a abordat în timpul campaniei.

Exemplele pot continua fără probleme, însă concluzia va rămâne aceeași: rolul Rusiei de garant al stabilității mondiale, fie că ne referim la secolul trecut sau la prezent, rămâne sub semnul întrebării.