Statele membre UE susțin Directiva Copyright. Ce înseamnă și ce se va întâmpla mai departe
Încă de la sfârșitul lunii martie, când a fost trecută în Parlamentul European celebra Directivă Copyright, acest subiect nu este uitat complet de către presă și societatea civilă. Aprobarea dată de către reprezentanții statelor membre UE au stârnit în partea vestică a continentului proteste de stradă, mai ales din cauza articolelor 11 și 13.
Așa cum spunea și europarlamentarul Cristian Bușoi într-un interviu pentru MediaStandard.ro, după adoptarea de către PE urmează votul statelor Uniunii. Luni, 15 aprilie, acestea și-au expus opiniile cu privire la Directivă, pe care Comisia a amânat-o în urmă cu doi ani – ca proiectul să fie revizuit, să nu afecteze industria creativă.
Conform presei occidentale, 2/3 dintre cele 28 de state (cu tot cu Marea Britanie, care încă este membru cu drepturi depline) au votat ”pentru” Directiva care este catalogată și drept ”cea care va schimba internetul așa cum îl știm”.
Euronews notează că de acord cu reforma au fost țări precum Franța și Germania (unde au fost înregistrate și cele mai mari proteste din ultima vreme pe această temă). Contra s-au pronunțat Italia, Luxemburg, Findlanda, Polonia, Suedia și Olanda. Au fost doar trei abțineri, din partea Belgiei, Estoniei și Sloveniei.
Președintele Comisiei, Jean Claude Juncker, a afirmat în decursul zilei de luni că „Europa va avea acum reguli clare care să garanteze o remunerare corectă pentru creatori, drepturi puternice pentru utilizatori și responsabilitate pentru platforme. Când vine vorba de finalizarea pieței digitale unice europene, reforma drepturilor de autor este piesa lipsă a puzzle-ului”.
După cum afirmă Cristian Bușoi în interviul citat mai sus, unul dintre reprezentanții României în Parlamentul European, acum că statele au dat undă verde proiectului, acesta trebuie publicat în Jurnalul Oficial, apoi implementate în termen de doi ani de către țări.
ÎNGRIJORĂRILE SUNT DESTULE
Dezbaterile din jurul acestui proiect, pe care liderii europeni îl numesc ”viitorul internetului”, se centrează în primul rând pe articolele 11 și 13.
- Primul ar obliga site-urile să plătească o taxă publisherilor pentru că au afișat extrase din contentul lor.
- Totuși, există critici care spun că efectul ar fi unul invers decât cel dorit – întrucât afectate ar fi și site-urile mici, nu numai giganții tehnologici.
- Al doilea articol se referă la implementarea obligatorie pe fiecare platformă a unui ”upload filter”, astfel făcând companiile digitale răspunzătoare în mod legal de orice încălcare a drepturilor de autor.
- Un alt posibil pericol ar fi limitarea capacității de postare a utilizatorilor de către platforme precum Facebook, Instagram sau Google, ca o măsură de precauție.
Pentru multă vreme, încă de când subiectul Directivei a devenit de interes public, internauții s-au temut de cât de vag este termenul de ”creative content”, în special atunci când vine vorba de meme-uri (o idee răspândită pe web, de multe ori sub forma unei glume). Totuși, UE a specificat în urmă că o lună că meme-urile și GIF-urile nu intră în incidența acestui proiect legislativ.
Articole asemănătoare
Cum exploatează propaganda rusă vulnerabilitățile României. Instrumentele soft și hard power ale Kremlinului
Propaganda rusă în Balcani – cum încearcă Moscova să își sporească influența în această regiune
Raport privind presa din România: 2018 a servit drept teren de testare pentru politicile editoriale politizate
Ce ar trebui să știi despre 8chan, colțul de internet care a dat o nouă față extremei-drepte
Cum s-a văzut în online discursul în română al președintelui Consiliului European