Spune-mi cum tratează un politician jurnaliștii ca să-ți spun cum va arăta viitorul: cazul Călin Georgescu

Călin Georgescu a aterizat pe primul loc în turul prezidențialelor spre surprinderea tuturor. S-ar putea spune, prin lipsa de pregătire pe care a avut-o, că succesul său l-a luat prin surprindere dacă nu pe el, cel puțin pe echipa sa de comunicare. El nu a avut nicio apariție în fața jurnaliștilor luni, după încheierea numărării voturilor. În schimb, o conferință de presă a fost programată pentru marți.

Cu toate acestea, marți a venit și nu a avut loc nicio conferință de presă. În schimb, Georgescu a apărut în fața jurnaliștilor gata să spună un mesaj scurt și să nu accepte nicio întrebare, deși este favorit în cursa prezidențială.

Jurnaliștii au fost informați de această schimbare cu doar o oră înainte de conferința programată să aibă loc în fața casei sale. Un jurnalist care a fost prezent, Marco Badea de la Explicativ.com, a declarat că echipa de comunicare i-a ignorat pe reporteri atunci când aceștia au susținut că Georgescu ar trebui să le răspundă la întrebări. În timpul discuției telefonice, Marco mi-a spus: „Cred că a fost supărat că a început să se vorbească prea mult despre el și nu mai poate sta sub radar, unde-i convine foarte mult”.

Georgescu s-a dovedit a nu fi timorat de jurnaliști, ci mai degrabă supărat pe ei. În timp ce începea ceea ce ar putea fi descris mai degrabă ca un monolog, decât o declarație de presă, el le-a spus reporterilor că oricum „au ei toate răspunsurile”.

„Eu i-am pus o întrebare legată de declarația lui din 2022 când a spus că scutul de la Deveselu e o rușine diplomatică. I-am și spus, în momentul în care n-a vrut să răspundă, că și Putin răspunde la întrebări – moment în care domnul Georgescu s-a frustrat, s-a oprit și mi-a arătat așa profesoral cu degetul, și mi-a sugerat că practic n-am voie să-l întrerup eu, ca jurnalist. Apoi nu a mai răspuns, am încercat să tragem de el [să răspundă – n.r.] dar a intrat pe poartă. După ce și-a spus declarația, la câteva zeci de minute, câțiva colegi din presă au filmat o mașină cum a plecat din curte. Practic, el a plecat de acolo”, mi-a povestit Marco Badea.

Prea multe întrebări? Afară de pe grup!

Comportamentul lui Călin Georgescu față de jurnaliști și instituția presei nu-mi era străin. Îl văzusem, în dialog cu Cosmin Prelipceanu și Liliana Ruse, arătându-se chiar dezgustat de faptul că, în fața publicului, nu poate spune ce-și dorește, ci există și întrebări. L-am văzut și în alte interviuri, când încearcă să-l mintă pe față pe cel care-i ia interviu – conștient sau nu. I-am urmărit reacțiile atunci când afirmațiile sale sunt contracarate, dar și când i se puneau întrebări incomode. L-am văzut schimbându-și poziția, într-o încercare de a scăpa de întrebările presei.

Călin Georgescu nu pare nici obișnuit cu exercițiul democratic, nici dispus să se adapteze valorilor societății în care trăiește. Atunci când rezultatele au arătat indiscutabil că a câștigat detașat primul tur, în loc să cheme cât mai repede reprezentanții media, a preferat să-și folosească propria platformă. Când, în sfârșit, s-a întâlnit cu jurnaliștii, i-a pus la colț că au îndrăznit să facă ceea ce este menit un jurnalist să facă: să relateze.

Și așa s-a ajuns ca, după conferința declarația de presă de marți seara, zeci de jurnaliști să fie scoși de pe grupul de WhatsApp făcut special de echipa de comunicare a lui Georgescu pentru a păstra legătura cu presa.

Printre cei excluși pentru delictul de liberă exprimare, căci altfel nu se poate justifica această mișcare din partea echipei lui CG, a povestit jurnalista Oana Dimofte pe pagina sa de Facebook. Glumele sunt cele care ar fi dus la excluderea multor membri ai corpului de presă:

Și Marco Badea se numără printre cei expuși. El a povestit că, după ce glumele au început să apară pe grup, „doamna Crenguța Pally a spus că domnul Georgescu e victima bullyingului, exact cum am scris și eu în postare pe Facebook, că i se pun întrebări dificile. Unele întrebări chiar au fost pe securitate, despre Rusia”. Mai precis, așa cum arată jurnalistul Explicativ.com pe propria sa pagină de Facebook, reprezentanta lui Călin Georgescu a afirmat că „niciun ziarist nu are voie să participe la un astfel de fenomen [bullying – n.r.]”. 

„Pe mine m-a scos când cineva i-a atras atenția doamnei Pally, în glumă, că sunt și eu, adică jurnalistul care l-a întrebat pe Georgescu despre Putin și scutul de la Deveselu, pe grup, și am dat like la mesaj, că era vorba despre mine”, mi-a mai spus Badea.

Când l-am întrebat dacă a primit vreo explicație pentru această decizie, mi-a povestit că a încercat să contacteze „toată echipa care era pe acel grup”.

„Nu mi-a răspuns nimeni, mai puțin un domn, Radu Pally, care mi-a închis imediat ce i-am spus că sunt Marco Badea, de la Explicativ.com. Mi-a închis telefonul”, a relatat jurnalistul.

Concluzia lui Marco Badea în același post subliniază perfect atitudinea vizavi de presă pe care am observat-o la Călin Georgescu chiar încă de dinainte de a câștiga primul scrutin prezidențial: „Deci, ați înțeles, echipa de campanie a domnului Călin Georgescu crede că atunci când jurnaliștii îi adresează întrebări, candidatul are parte de bullying. Cam atât înțeleg oamenii ășita despre democrație”.

O singură întrebare 

Grupurile de presă sunt un instrument pe care politicienii și oamenii de PR îl folosesc frecvent pentru a comunica cu jurnaliștii. Un mesaj poate ajunge instant la sute sau mii de jurnaliști din țară și din afară, iar în schimb, presa are acces facil la echipa care se ocupă cu comunicarea.

Însă echipa lui Călin Georgescu s-a hotărât, după episodul cu excluderile în masă, să impună o serie de reguli care fac această relație candidat-presă unilaterală, din care doar o parte beneficiază. De exemplu, jurnaliștilor le era atrasă atenția că pot pune doar o întrebare, cu condiția suplimentară ca aceasta să nu fi fost repetată.

Cu alte cuvinte, dacă Călin Georgescu nu vrea să răspundă la o anumită întrebare, jurnaliștii ar trebui să bage capul la cutie și să treacă mai departe – nicidecum să-l preseze până când acesta ar veni cu un răspuns.

Mai mult, reprezentanții media erau avertizați că trebuie să accepte că răspunsurile vor fi oferite în maximum 8-10 ore. Adică nu răspunde candidatul când vrea jurnalistul!

În caz de nerespectarea unei liste lungi de reguli, jurnaliștii își pot lua adio de la comunicarea cu prezidențiabilul.

Democrația nu-i puțin lucru

Am putea să facem o paralelă între refuzul lui Călin Georgescu de a respecta presa și comportamentul președintelui Klaus Iohanniz vizavi de reprezentanții media, timp de aproape două mandate. Sau despre cum Traian Băsescu, în vremea sa, nu era străin de jignirile aruncate jurnaliștilor.

Însă atitudinea lui Călin Georgescu reprezintă ceva mai periculos decât infatuarea pe care a exprimat-o Iohannis față de propria persoană și grobianismul lui Traian Băsescu. Mina cu care candidatul independent tratează jurnaliștii este de dispreț: de parcă s-ar întreba de ce trebuie să-și piardă timpul cu acești omuleți cu microfoane, telefoane și camere; de parcă întrebările suplimentare sunt de prisos, chiar și atunci când vorbește în axiome goale, uneori fără fond și alteori fără sens.

Istoria ne învață că aceia care se feresc să comunice cu presa nu manifestă un respect față de principiile democratice. Putin, un personaj pe care însuși Călin Georgescu nu s-a ferit să-l ridice în slăvi, a avut grijă să reducă la tăcere orice voce independentă; în schimb, a construit meticulos o rețea de propagandiști, televiziuni și site-uri și conturi de social media care să-i pună doar întrebările pe care el le consideră potrivite.

Călin Georgescu s-ar putea sau nu să fie următorul președinte al țării. Rămâne la latitudinea alegătorilor să decidă dacă pot să accepte, timp de minim cinci ani, o Românie în care întrebările la adresa președintelui rămân pe vârful limbii. Dacă momentul Revoluției este doar o amintire fadă, iar dorința de exprimare liberă o flacără aproape stinsă, doar votanții pot spune.

Jurnaliștii sunt primii, dar nu singurii. Politica pumnului în gură rareori este exclusiv destinată presei. Deocamdată, jurnaliștii încă au dreptul să-i pună întrebări lui Călin Georgescu. Încă.