Și totuși, de ce pică oamenii în capcana fake news?

Toată lumea vorbește de câțiva ani despre fake news. Atât de mult, încât Dicționarul Collins l-a numit ca fiind cuvântul anului 2017, definit ca și ”informații false, adesea senzaționale, diseminate sub pretextul raportării de știri”. 

Fie că citesc presa (cu precădere cea externă), fie că îl urmăresc pe Donald Trump sau alți politicieni care au adoptat ticul denunțării de știri false atunci când ceva nu le convine, utilizatorii internetului au auzit, în cea mai mare parte, de acest termen. Chiar și vag.

Fenomenul n-a dispărut, ba chiar se menține în topul problemelor Statelor Unite ale Americii, fiind clasat de respondenții unui studiu Pew Research Center pe locul 5 – la o diferență de un procent față de ”crimele violente”. 68% din cei întrebați spun că ”știrile/informațiile fabricate” au impact asupra încrederii populației în Guvern, 54% cred că acestea îi dezbină pe oameni, în timp ce 51% consideră că le afectează capacitatea politicienilor de a-și duce proiectele la capăt.

Și totuși, de ce pică oamenii în capcana fake news-urilor?

Răspunsul se află în creier

Emoțiile puternice sunt unul dintre motivele pentru care dezinformarea, în formele sale, prinde. Un studiu realizat de Universitatea de Tehnologie din Eindhoven spune că sunt de luat în considerare trei factori care fac ca o informație falsă să fie considerată atractivă pentru public: amenințările, dezgustul și contra-intuiția.

Prima are legătură cu tendința oamenilor de a remarca amenințările și a le împărtăși, spre deosebire de beneficii. Exemplele cele mai potrivite în acest caz sunt cele cu începutul unui nou război sau ”pericolul imigranților”. Dezgustul este, însă, exemplificat cel mai bine prin teama de vaccinuri, zvonuri nefondate cu privire la armele biologice și așa mai departe. Conspirațiile fac cel mai des apel la acest sentiment.

Cât despre ultimul factor menționat de cercetătorii din Eindhoven – se pare că informațiile cu „conținut minim contraintuitiv” ar fi cele care ar avea un succes mai mare, adică care ne răspund unor așteptări, însă nu în totalitate.

CITIȚI ȘI: Trei lucruri care fac dezinformarea extrem de atractivă pentru publicul larg

Memoriile fabricate

Totuși, fenomenul e mult mai complex decât ne-am așteptat, în mod special când este aplicat în viața reală și influențează alegerile indivizilor. Se pare că oamenii tind să ”fabrice” memorii, mai ales dacă ele se potrivesc proprilor idei.

Acest lucru a fost descoperit de o echipă de cercetători condusă de Gillian Murphy de la Universitatea Cork. Studiul s-a întâmplat cu o săptămână înainte de referendumul din 2018 privind legalizarea avortului în Irlanda și la el au participat 3.140 de alegători eligibili, recrutați online. Fiecare a fost întrebat dacă și cum va vota, apoi le-au fost prezentate șase știri, dintre care două erau fabricate, care-i prezentau pe activiști din ambele tabere angajându-se în comportamente ilegale sau inflamatorii. Participanții la studiu au fost întrebați dacă își aduc aminte de evenimentele descrise, apoi au fost informați că două dintre articole sunt false și să le identifice.

Rezultatul a fost că mai mult de jumătate dintre respondenți și-au amintit de cel măcar una dintre informațiile false, însă în legătură cu tabăra opusă. Astfel, cei în favoarea legalizării își ”aminteau” de un lucru negativ – dar care nu se întâmplase în realitate – despre tabăra opusă, și viceversa.

Iar dacă credeți că acest lucru se limitează doar la referendumul din 2018 din Irlanda, cercetătorii cred altceva: e posibil ca alegerile din SUA din 2020 să nu facă excepție, după cum explică  Science Daily. Echipa are de gând să investigheze influența memoriilor fabricate în Brexit și a mișcării #MeToo. 

Oamenii de știință din mai multe domenii încă au multe de aflat despre cum funcționează creierul nostru și cum de cădem pradă știrilor false, chiar și când suntem cei mai atenți. Până acum, însă, știm că o influență foarte mare o au propriile idei, care ne și ajută să ”picăm” în plasa fake news, precum și emoțiile puternice, la care fac apel cei care construiesc aceste articole cu informații neadevărate (sau parțial neadevărate), menite să manipuleze.