Oculta Mondială, 5G, vaccinuri, Bill Gates. De ce cred oamenii în teorii ale conspirației

Momentele de criză sunt cadrul perfect pentru dezvoltarea și propagarea teoriilor conspiraționiste. Firea umană este construită să încerce să raționalizeze ceea ce i se întâmplă, având nevoie să poată arăta spre o cauză. Când acest lucru nu este posibil, indivizii se întorc către scenariile care sunt cel mai ușor de înțeles și care le-au atras atenția: acelea care conțin afirmații exagerate, uneori imposibile, dar care stârnesc un val de furie sau uimire.

În mod cert, teoriile conspiraționiste nu se limitează la un spațiu geografic. Internetul a facilitat transmiterea rapidă a informațiilor și a deschis granițele culturale – oameni din toate colțurile lumii pot să-și spună părerile pe forumuri, socila media, pot să posteze poze sau ce muzică mai ascultă și, de ce nu, să împărtășească teorii.

Deși, prin definiție, conspirațiile sunt credințe false, ele necesită un grad ridicat de interes din partea individului. Acesta trebuie să creadă cu tărie că, de exemplu, atentatul de la Turnurile Gemene a fost plănuit de către Guvernul Statelor Unite ale Americii și să caute informații suplimentare. În multe dintre cazuri, așa-zise dovezi sau argumente sunt aduse în discuție pentru ca teoria să pară veridică.

CREDINȚA ÎN TEORII ALE CONSPIRAȚIEI VINE DIN NEVOI

Într-un articol din jurnalul științific ”Current Directions in Psychological Science”, citat de Psychology Today, psihologul britanic Karen Douglas și colegii săi afirmă că oamenii tind să creadă în teorii ale conspirației din trei tipuri de nevoi.

Printre ele se numără și nevoia de a cunoaște și de a avea certitudini. Încă din primii ani de viață, indivizii vor să cerceteze și să afle informații despre ce-i înconjoară, iar atunci când situația este una tensionată (precum o pandemie) și nu sunt oferite destule răspunsuri de către autorități/oamenii de știință/persoane aflate în poziții decizionale, oamenii le vor căuta altundeva – pe internet, în grupurile de prieteni, pe social media, la TV, în cărți.

În aceeași măsură, și nevoia de siguranță joacă un rol important, pentru că fiecare om vrea să știe că deține control asupra propiriei vieți. Psychology Today explică fenomenul prin oferirea drept exemplu a  teoriilor despre schimbărilor climatice:

”Dacă temperaturile globale cresc catastrofal din cauza activității umane, atunci va trebui să fac schimbări dureroase în stilul meu de viață confortabil. Dar dacă pundits și politicieni mă asigură că încălzirea globală este o farsă, atunci îmi pot menține modul actual de a trăi. Acest tip de raționament motivat este o componentă importantă în convingerile teoriei conspirației.”

Mai mult decât atât, studiile au arătat că persoanele marginalizate de către societate sunt mai predictibile la a crede în teorii a conspirației pentru că tind să găsească o comunitate care să-i accepte și cu care să aibă lucruri în comun.

PORTRETUL CONSPIRAȚIONISTULUI

Însă nu numai motivele care se află la baza fenomenului au fost studiate de către oamenii de știință, ci și caracteristicile pe care cei care cred în conspirații le-ar putea avea în comun.

A. Lantian afirmă, citat de către Dr. John Grohol într-un articol publicat pe Business Insider, că ”trăsăturile de personalitate, cum ar fi deschiderea către experiență, neîncrederea, acceptabilitatea scăzută și machiavellianismul sunt asociate cu credința conspirativă”. Totodată, un nivel scăzut de gândire critică este întâlnit la această categorie.

Mai mult decât atât, persoanele care cred în teorii ale conspirației tind să fie singuratice și să nu se identifice cu societatea din care fac parte, arată Grohol. Aceștia ar putea chiar să fi fost izolați de către comunitate.

”S-a remarcat faptul că indivizii care susțin teoriile conspirației sunt mai predispuși în ceea ce privește neputința, izolarea socială și «anomia», care este definit pe scară largă ca o dezlegare subiectivă de la normele sociale”, afirmă Richard Moulding și alți șase cercetători.