Războiul cibernetic ruso-american și țintele lui Putin

SUA şi-au dat seama în mod corect că liderul Rusiei respectă doar forţa. Însă după dezvăluirile privind atacurile cibernetice americane împotriva ţintelor ruseşti, Vladimir Putin va risposta.

Potrivit The Washington Post, recent infiinţata US Army Cyber Command a blocat complet conexiunile online ale Agenţiei de Cercetare pentru Internet din Sankt Petersburg, cunoscută ca fabrică de „trolli” a Kremlinului şi care s-a remarcat îndeosebi în ziua alegerilor americane de la jumătate de mandat (midterm elections) din noiembrie.

Se spune că agenţia este finanţată de Evgheni Prigojin, un om de afaceri, miliardar, apropiat de Vladimir Putin. Se crede, de asemenea, că el este principalul susţinător al mercenarilor ruşi din estul Ucrainei, Siria şi Africa.

Această agenţie, care s-ar afla în spatele intervenţiei Rusiei în alegerile prezidenţiale americane din 2016, precum şi al altor activităţi ilegale în mediul virtual occidental – a fost complet blocată, ceea ce a provocat confuzie şi panică în rândul conducerii sale.

Experţii în securitate cibernetică din armata americană ar fi reuşit să spargă conturile personale de email şi alte mesaje ale omologilor din unităţile militare ruseşti. Americanii au transmis mesaje din care ruşii ar trebui să înţeleagă fără mult efort că, acum, ei sunt nu doar cunoscuţi, ci şi observaţi de partea americană.

Putin a considerat multă vreme că Occidentul nu este neapărat slab, ci mai degrabă defensiv. El a reuşit întotdeauna să fie cu un pas înainte. În 2008, în Georgia. În 2014, în Ucraina. În 2015, în Siria. Sau în 2016, în SUA. Dacă informaţiile din Washington Post sunt corecte, atunci Casa Albă, recte Donald Trump a decis să dărâme masa de joc, făcând o mişcare care ar trebui să-l pună pe gânduri pe liderul de la Kremlin.

Puţin probabil ca acesta din urmă să se retragă. Ideea unei retrageri tactice este rareori, mai degrabă niciodată, prezentă în mintea lui Putin. Acest lucru ar arăta slăbiciune. Putin vede lumea în termeni foarte personalizaţi. El va considera mediatizarea atacului drept o umilinţă deliberată din partea Washingtonului. Nu înseamnă că va ordona trupelor cibernetice să lovească instantaneu SUA. Puternicul lider rus este adeptul unui război de tip asimetric, în care nu loveşte niciodată imediat şi niciodată în acelaşi fel. Apoi, deşi Trump l-a surclasat pe Putin în calitate de campion mondial al gesturilor imprevizibile, Putin încă se consideră un maestru al surprizelor geopolitice.

Țintele lui Putin

O ţintă cheie ar putea fi alegerile prezidenţiale din Ucraina pe 31 martie. A semăna haos în ţara pe care a-i invadat-o deja va fi mai uşor de făcut decât în SUA. De asemenea, capacitatea cibernetică a Ucrainei este semnificativ mai scăzută decât cea a Rusiei. Este de aşteptat să apară ştiri false provocatoare care să vizeze sectorul bancar şi sistemele de utilităţi.

Numărul doi pe listă: viitoarele alegeri pentru Parlamentul European. În pofida unui curent eurosceptic de dreapta în declin relativ, Kremlinul va continua să-l susţină. La fel va proceda şi cu unii parlamentari de stânga, mai puţin cunoscuţi, dar siguri. Scopul lui Putin este de a avea un Parlament European care să ajute la aprofundarea rupturilor existente în UE. Şi apoi există Marea Britanie. Promovarea Partidului Laburist al lui Jeremy Corbyn va fi cu siguranţă pe ordinea de zi, deoarece opiniile sale anti-NATO şi disponibilitatea de a asculta argumentele oficiale ale Rusiei îl fac cel mai dorit candidat al Moscovei. De asemenea, Putin poate decide să testeze fiabilitatea infrastructurii NATO pe flancul estic şi în statele baltice. Din anumite motive, Moscova crede că aceasta este punctul sensibil al alianţei, iar umflarea muşchilor în această regiune nu va costa prea mult.

Războaiele cibernetice, crimele și banii

În cele din urmă, SUA. Congresul american va aproba în curând sancţiuni noi în conformitate cu un pachet de legi, „Defending American Security from Kremlin Aggression Act of 2018”, care include un ansamblu de măsuri de presiune economică, politică şi diplomatică asupra Rusiei, ca răspuns la acţiunile ostile ale acesteia.

Acest pachet de legi are ca scop „apărarea securităţii SUA de agresiunea Kremlinului”, incluzând noi sancţiuni financiare împotriva Rusiei, dar şi reafirmarea unui sprijin puternic pentru NATO. Între ele se numără şi două legi care îl vizează direct pe Putin.

În primul rând, Congresul doreşte ca toate departamentele relevante din SUA să facă publice toate informaţiile pe care le au despre bogăţia personală a preşedintelui rus. În al doilea rând, doreşte lansarea unei anchete conduse de SUA în legătură cu asasinarea lui Boris Nemţov, unul dintre principalii oponenţi ai lui Putin. El a fost împuşcat în februarie 2015. Presupuşii făptaşi au fost prinşi şi condamnaţi, însă cei care au organizat şi ordonat asasinarea rămân necunoscuţi.

Poliţia şi sistemul judiciar controlate de Kremlin au blocat cercetările suplimentare. Şi, deşi există puţine şanse ca FBI şi CIA să poată descoperi adevărul, doar menţionarea cazului este echivalentă cu acuzaţia directă de complicitate la crimă adusă liderului.

În ambele situaţii, Putin va trebui să elaboreze un răspuns. O ţintă evidentă ar fi alegerile prezidenţiale din SUA. E greu de imaginat că Rusia lui Putin nu va „participa” la alegerile prezidenţiale din SUA anul viitor. Primul război cibernetic din lume este abia la început.