Protasevici, ținta unei largi campanii de dezinformare online, orchestrată de Belarus cu ajutorul Rusiei

Probabil Roman Protasevici nu-și imagina, așa cum n-a făcut-o nici comunitatea internațională, că o cursă aeriană care doar trecea prin spațiul Belarusului va duce la arestarea sa.

Iar dacă tertipurile la care Lukașenko a apelat pentru a-l aduce în spatele gratiilor pe un jurnalist de 26 de ani n-au fost destul, regimul de la Minsk a orchestrat și o largă campanie de discreditare, presărată cu dezinformare, în mediul online. Speranța ”ultimului dictator al Europei” stă în sentimentele conflictuale pe care informațiile plantate le-ar trezi în Uniunea Europeană, dat fiind faptul că se încearcă portretizarea lui Protasevici ca un combatant de extremă-dreapta, ce a susținut Rusia în conflictul din peninsula Crimeea.

Cealaltă față a disidentului

Din primele ore post-arestare, pe rețelele de socializare populare în Occident au început să apară informații despre ”cealaltă față” a lui Roman Protasevici.

Postările afirmau, însoțite de poze, că acesta ar fi luptat în estul Ucrainei alături de Batalionul Azov, o organizație naționalistă, cu tente de neo-nazism și care a fost folosită la maxim în conflictul dintre separatiștii susținuți de Kremlin și forțele ucrainene. Fotografiile trebuiau să fie dovezi în susținerea acestor afirmații, însă ele arătau doar bărbați care au trăsături similare cu Protasevici, îmbrăcați în uniformele Azov.

Ulterior, așa-zisele credințe neo-naziste ale lui Protasevici au încercat să fie întărite printr-o poză care l-ar fi întruchipat pe el și pe un alt tânăr, făcând salutul SS.

Mai mult decât atât, pentru ca dovezile să pară a fi ”incontestabile”, un blogger pro-rus din Ucraina, Anatoly Shariy, a afirmat că ”programe separate” de recunoaștere facială au confirmat asemănarea dintre Protasevici și imaginile extrase din prima pagină a ediției din iulie 2015 a revistei Black Sun, controlată de Batalionul Azov.

Aportul Kremlinului 

E greu de imaginat că un stat cu dificultățile financiare ale Belarusului ar fi putut să pună în practică o operațiune largă de dezinformare, folosindu-se de sute de conturi care să împingă subiectul. Rusia, pe de altă parte, este recunoscută pentru fabricile de trolli și pentru puterea pe care o deține în mediul online.

Vrei un narativ fabricat, dar care să fie credibil? Kremlinul știe cum să-l facă.

Asta s-a întâmplat și în cazul discreditării lui Protasevici. AFP punctează că poveștile care susțin că Protasevici a avut legături cu neo-naziști au apărut inițial în presa de stat rusă, fiind ulterior răspândită în zeci de limbi.

EUvsDisinfo, proiectul european pentru analizarea dezinformării ce vizează UE, arată că „mass-media pro-Kremlin îl portretizează în mod constant nu doar ca un «tip rău», ci ca «un tip foarte rău» – un extremist și un mercenar, suspectat de genocid și teroare, luptând alături de «neo-naziști» în Ucraina”.

Belarus nu a stat însă deoparte în promovarea narativului fals. Site-ul de investigații Meduza arată că publicațiile aservite lui Lukașenko și canalele Telegram controlate de guvern au început să împingă povestea încă din momentul arestării.

Un jurnalist transformat în combatant

Însuși Protasevici a negat, la jumătatea anului trecut, vreo legătură cu Azov sau alte grupări neo-naziste. Totuși, jurnalistul a confirmat că s-a aflat în estul Ucrainei după anexarea Crimeei, alături de unitățile paramilitare, însă nu ca și militar, ci ca jurnalist.

RFE notează că, într-un interviu acordat youtuberului rus Yury Dud, Protasevici a afirmat că a fost rănit cât timp s-a aflat în Dombas, însă munca sa a fost strict legată de documentarea conflictului: „Nu am luat parte la nicio luptă. Nu am aruncat Molotov [cocktailuri], sau pietre, sau orice altceva. M-am întors întotdeauna înapoi”, a spus el.

La rândul lor, familia lui Protasevici a negat rolul de combatant al acestuia. Întrebată despre prezența fiului său în regiunea Donbas, mama sa a a afirmat: „A fost acolo ca jurnalist. Toate acestea (afirmații despre el luptând) sunt o grămadă de prostii (…) A mers acolo ca fotograf și jurnalist independent”. Același lucru a spus și tatăl disidentului: „Fiul meu este și a fost jurnalist. Era la Donbas ca jurnalist care își făcea treaba”.

A fost Protasevici un luptător paramilitar? 

Mai multe publicații separate au confirmat suspiciunile multora: Protasevici s-a aflat în estul Ucrainei în timpul ostilităților, însă rolul acestuia nu a fost de combatant.

Informația este confirmată inclusiv de un fost conducător al batalionului, care a activat în funcție din 2014 și până în 2017. Vladislav Sobolevski a declarat că Protasevich s-a alăturat ca jurnalist pentru a „ajuta Ucraina și, în viitor, pentru a-și ajuta propria țară”. „Opiniile sale erau: Lukașenko trebuie să plece. Belarusul ar trebui să fie liber”, a mai spus fostul comandant, referindu-se la viziunile lui Protasevici, conform AFP. 

O altă figură importantă din Batalionul Azov, în prezent lider al partidului politic de extremă dreaptă Corpul Național, a confirmat că Protasevici și-a limitat activitatea la cea de reporter, după cum informează RFE.

„Roman a fost într-adevăr cu batalionul Azov, așa cum a fost și cu alte unități militare care au luptat împotriva ocupației din Ucraina. El a fost alături de noi când am fost răniți. Dar arma sa de jurnalist nu a fost o pușcă automata, ci cuvântul scris”, a scris Andrei Bilețki într-o postare de pe channelul său de Telegram, la sfârșitul lunii mai. Declarația lui Bilețki are legătură cu pozele realizate în Șirokin, în care apare un bărbat ce seamănă cu Protasevici și poartă uniforma Batalionului.

Ceva asemănător a afirmat și un membru neidentificat al Azov. Despre Protasevici, sursa citată de RFE afirmă că Protasevici ar fi părut foarte suspicios, atrăgând asupra sa impresia că strânge informații. „Oamenii (…) nu au avut niciodată prea multă încredere și nu l-au implicat în nicio operație. A făcut un pic de antrenament de bază, a făcut niște selfie-uri cu o armă la poligon și probabil și-a dat seama că nu va face asta”, a spus sursa anonimă.

Protasevici n-a făcut salutul neo-nazist

La rândul său, AFP a abordat o altă poză devenită virală, cu doi bărbați făcând salutul nazist. Autorii postărilor afirmau că unul dintre cei doi ar fi fost un Roman Protasevici tânăr, însă agenția franceză a descoperit identitățile reale ale celor doi subiecți.

Unul dintre bărbații din poză este Konstantin Akhromenko, un tânăr belarus. El s-a recunoscut în fotografie, despre care spune că a fost făcută „acum 10-12 ani”.

„Nu am fost niciodată naziști. Am făcut astfel de fotografii doar pentru râs, pentru că propaganda de stat din Belarus ne-a numit naziști”, a declarat el pentru AFP.

În aceeași măsură, bărbatul cu cască SS dintr-o altă poză devenită virală a fost identificat ca fiind Eduard Lobov, un fost prizonier politic din Belarus, ce ulterior s-a înrolat voluntar ca luptător în estul Ucrainei.

Cine profită de pe urma discreditării lui Protasevici

Belarus urmează o rețetă veche, adaptată tehnologiei de astăzi: dovedește că criticii tăi sunt inamicii statului. Propaganda sovietică post-război s-a concentrat mult pe înfrângerea fascismului, considerată aproape la fel de rea ca imperialismul american. Din acest motiv, reîntoarcerea simpatiilor neo-naziste în Europa reprezintă una dintre temele care încă pot fi fructificate în state precum Rusia și Belarus, pentru a convinge populația că măsurile adoptate sunt fundamentate, tocmai pentru că inamicul este fascist.

Rusia s-a folosit în ultimul deceniu de arhietipul nazismului pentru a justifica acțiuni agresive împotriva Ucrainei. Propaganda rusă continuă, chiar și după anexarea Crimeei și tensiunile recente de la granița estică, să împingă ideea că Ucraina este un stat cu valori fasciste, după cum o arată o analiză realizată de EUvsDisinfo.

Cu alte cuvinte, împingerea narativului că Protasevici ar fi un neo-nazist funcționează pe două planuri: pentru a continua narativul unui regim nazist la Kiev, narativ împins și de pe urma căruia beneficiază Rusia, și pentru a pune în dificultate, din perspectiva organizațiilor pro-Kremlin, statele europene – care ar fi puse în situația de a susține un susținător al conflictului ucrainean.

Un lucru este cert: Protasevici s-a aflat în estul Ucrainei, alături de Azov, cel puțin ca jurnalist. După spusele unor persoane prezente, acesta nu ar fi făcut parte din operațiunile Azov. Însă chiar și dacă ar fi luptat alături de forțele paramilitare, acest lucru nu poate justifica acțiunile grave pe care Belarus le-a făcut pentru a-l aresta.