Partidul „patriotic” al lui Daniel Dragomir ar putea fi prima grupare cu adevărat populistă din România
Daniel Dragomir, condamnat în primă instanță într-un dosar de corupție, a anunțat săptămâna aceasta pe contul său de Facebook că va înființa un partid ”patriotic”, care va urmări ”afirmarea voinței suverane a intereselor românilor în UE”. Alături de Dragomir, care a fost reținut în 2016 în dosarul Black Cube, printre fondatori se mai numără și avocatul Dan Chitic (vezi AICI cine este Dan Chitic) ambii fiind promovați intens de organul oficial de propagandă al Rusiei, site-ul Sputnik. Astfel, propaganda rusă ar putea avea o institutie de acest gen care să promoveze fățiș interesele Rusiei în România, cam la fel cum partidele extremiste din Europa o fac de o bucată bună de vreme.
Fondatorii partidului și temele centrale promovate de aceștia
Daniel Dragomir, fost colonel SRI condamnat în primă instanță pentru corupție, este inițiatorul ideii Roexit – ieșirea României din UE, idee promovată puternic de site-urile de propagandă ale Rusiei. El are peste 160 de articole dedicate în Sputnik. Printre apelativele folosite de propaganda rusă la adresa lui se numără ”intelectual independent”, ”vedeta dezbaterii”, ”omul care a avut curaj să devoaleze combinaţiile statului paralel”.
Avocatul Dan Chitic este promovat și el intens de Sputnik, 40 de articole avându-l ca protagonist. Despre acesta mediastandard.ro a scris pe larg în trecut (Despre Dan Chitic, avocatul promovat intens de propagandiști).
Ceilalți doi fondatori ai partidului sunt Aurelian Popa și Lucian Dumitrașcu, potrivit postării lui Daniel Dragomir. El își numește partidul o ”mișcare național-patriotică”, iar pe blog arată că partidul are ca obiective principale ”distrugerea statului paralel și tragerea la răspundere a tuturor celor care au comis abuzuri împotriva românilor”, precum și ”respectarea voinței cetățenilor în fața oricăror influențe ale cercurilor de interese din țară și din exterior”.
În octombrie 2018, Dragomir, prin invitarea la Comisia de control a SRI din Parlament, a lansat propunerea ROEXIT după audierile din Comisia de justiție a Parlamentului European. Dragomir a lansat atacuri la adresa Uniunii Europene folosind marile teme puse în dezbatere de portavocile Kremlinului în ultimii ani: România trebuie să fie un stat suveran, marile corporații străine ne fură resursele și nu plătesc taxele, e dreptul românilor să aleagă ce scrie în Constituție, plătim UE mai mult decât primim prin fondurile europene.
Primul partid cu adevărat populist din România?
Propaganda lui Daniel Dragomir seamănă izbitor cu cea folosită de alte mișcări anti-europene, precum tabăra Brexit sau mișcările extremiste din Franța, Germania, Olanda sau Italia. În acest sens el ar putea fi primul partid cu adevărat populist din România. Știm deja că și alte partide și lideri politici apelează la teme populiste în declarații publice, dar până acum nu există „oficial” un partid populist în România.
La nivelul UE vedem o ascensiune a partidelor populiste care fac de multe ori jocurile Rusiei pe continent. În Italia spre exemplu, aceștia sunt majoritari cu partide precum Forza Italia a lui Silvio Berlusconi, Lega (fostul partid Lega Nord) a lui Matteo Salvini sau Mișcarea Cinci Stele a lui Luigi Di Maio. Potrivit datelor oficiale, doar România și Portugalia nu ar avea un partid populist pe scena lor politică. La o analiză mai atentă puteam vedea un apel la motive populiste, precum tema conflictului dintre „poporul pur” vs „elita coruptă”, în care populistul se poziționează evident de partea poporului. Totuși, în cazul în care vom asista la formarea acestui partid „patriotic”, șansele sunt ca el să fie în realitate un partid populist.
Prin temele abordate de-a lungul timpului de principalii membri fondatori: ieșirea României din UE, demonizarea corporațiilor și a Occidentului în general, hipernaționalismul, rasismul și xenofobia, pentru a le enumera doar pe câteva, partidul s-ar apropia extrem de mult din punct de vedere „doctrinar” de restul partidelor extremiste și populiste din UE. Mai mult, există și în țara noastră un segment important al populației nemulțumită de politicile actuale ale marilor partide și care ar putea fi ținta acestor tipuri de mișcări populiste. Rata mare a absenteismului la ultimele alegeri generale ar putea fi un indicator important, de vreme ce nemulțumiții decid de multe ori să nu se prezinte la alegeri. Datorită frustrărilor acumulate la adresa partidelor existente deja pe scena politică, ei devin automat segmentul-țintă al noilor partide populiste, care le propun astfel o alternativă.
Pentru cine crede că țara noastră este ferită de marile curente și tendințe din Europa, amintesc faptul că există o regulă generală în materie de ideologii politice: întotdeauna micile puteri (așa cum este și cazul României) sunt importatoare de idei și mai rar exportatoare de idei. Populism reprezintă o ideologie încă nouă, exportată inițial de o mare putere (Rusia) și care crește pe un teren fertil îmbibat cu resentimente, prejudecăți, intoleranță și anti-liberalism în general. Țara noastră nu este deloc imună la asemenea curente de idei. Aceeași iluzie și-au făcut-o și multe persoane în anii ’30 – ’40 ai secolului trecut atunci când ideologii extremiste precum fascismul înfloreau peste tot în Europa, iar țara noastră a reușit să se țină deoparte de tentația lor o bucată bună de vreme. Până la urmă ele au prins rădăcini și aici, iar politicile criminale promovate de mișcări fasciste precum Garda de Fier au devenit o realitate cotidiană care până atunci nu putea fi imaginată de un segment important al populației.
Nu în ultimul rând, cine ajunge la concluzia că Rusia și-a pierdut brusc interesul pentru destabilizarea României, o țară NATO cu baze militare americane, o fostă colonie din „imperiul exterior”, comite deopotrivă o estimare factuală greșită și eroare de deducție logică. Ar fi singurul stat din Europa și probabil din lume unde rușii nu s-ar amesteca.
Articole asemănătoare
Cine este și ce vrea GDPR de la companiile românești. De vorbă cu Liviu Florescu, Manager Craft Interactive [INTERVIU]
Protestul din 10 august – mobilizare și reacții critice în mediul online
Legătura din extrema-dreaptă, fake news și ce ar putea însemna pentru alegerile europarlamentare
România, pe locul 2 din UE la reclamele politice de pe Google. USR și PSD au cheltuit cel mai mult
Platformele de socializare se feresc să sancționeze conturile autorităților din Rusia