Măsurile de moderare ale platformelor de socializare afectează jurnalismul din Ucraina

Jurnalismul din Ucraina este afectat de metodele de moderare pe care platformele de social media le aplică, în principal cele de sub umbrela Meta. Postările jurnaliștilor ucraineni sunt etichetate greșit ca fiind conținut dăunător și, în consecință. eliminate.

De la începutul războiului, marile companii de socializare au început să trateze mult mai dur dezinformarea și propaganda rusă, însă lipsa de personal și supraestimarea algoritmului că va face alegerile corecte au generat numeroase scăpări, care au ajuns să împiedice informațiile jurnaliștilor să ajungă la oameni.

Reporteri fără frontiere (RSF) a identificat mai multe exemple de jurnaliști care sunt sancționați de Meta doar pentru că postează informații despre armata rusă sau, pur și simplu, pentru că se află în teritoriile ocupate. Pagina de Facebook a redacției 5 Kanal a fost ștearsă după ce jurnaliștii au făcut o postare despre atrocitățile pe care armata rusă le comite în Ucraina. Moderatorii Facebook s-au sesizat și-au șters pagina pe motiv că acea postare „incita la ură”.

Interdicția paginii a fost, între timp, ridicată, iar 5 Kanal și-a recuperat contul de Facebook. Răul a fost făcut, însă. Ba chiar ce e mai îngrijorător e faptul că nici după cinci luni de război în Ucraina, Meta încă nu și-a pus la punct modul în care moderează conținutul despre acest subiect.

La fel de îngrijorător e că publicațiile ucrainene din regiunile ocupate nu pot primi finanțare pentru că Meta și Google au sistat orice fel de metodă de sponsorizare pentru acele zone. Măsura nu e rea, însă trebuie aplicată corect pentru că oamenii de acolo nu au altă sursă de informare decât cele locale, care funcționează pe social media. RSF notează că lipsa de finanțare presupune faliment, iar, în final, tot dezinformarea va câștiga pentru că aceasta nu are nevoie de surse externe pentru a supraviețui.

Inabilitatea giganților tech să modereze conținutul din țările non-anglofone este cunoscută, iar bâlbâiala asta îi ajută doar pe cei exploatează această vulnerabilitate. Mai grav este că rezultatele se lasă așteptate, deși ineficiența și proasta gestionare a conținutului din țările care nu află în sfera anglofonă este documentată și știută chiar de conducerea acestor companii.