Indexul Educației Media 2022: Europa de Est, mai vulnerabilă la dezinformare

Indexul Educației Media pe anul 2022 indică un fenomen îngrijorător: statele aflate în sud-estul și estul continentului european au un potențial mai mare de a fi vulnerabile la dezinformare. Mai mult, România și Bulgaria sunt țările codașe ale UE atunci când vine vorba de capacitatea cetățenilor de a discerne informații.

Studiul, realizat de Institutul pentru o Societate Deschisă de la Sofia, evaluează potențialul de reziliență împotriva dezinformărilor a 41 de țări europene, luând în considerare mai mulți factori, precum libertatea presei, calitatea sistemului de educație și nivelul de încredere interpersonal.

Astfel, pe primele locuri se află țări din Europa de Vest și de Nord, Finlanda ocupând prima poziție și fiind urmată la diferențe mici de Norvegia, Danemarca, Estonia și Irlanda. La coada clasamentului se află Georgia, singura țară urmărită din Caucazul de Sud, grupată în cluster cu alte patru state balcanice.

Cum stă România

Realizatorii studiului explică că țările sunt grupate și pe clustere, în funcție de caracteristicile pe care le împărtășesc. Astfel, în prima grupă se află țările care performează cel mai bine, locate în Europa de Nord și de Vest, cu toate țările scandinave, Țările de Jos și Irlanda.

Cel de-al doilea grup este format din țări cu performanțe bune, care include o mare parte din Europa Centrală și de Vest. Pe de altă parte, cel de-al 3-lea grup este considerat „de tranziție”. cu țări care riscă să alunece și mai mult în jos. Aici se regăsesc țări din sudul Europei, precum Italia, Malta și Cipru, dar și din Europa Centrală (Slovacia, Croația, Ungaria).

România se află în cel de-al patrulea cluster, pentru țările deja problematice, dar care nu au încă  cele mai slabe performanțe. Împreună cu țara noastră se mai află Bulgaria și Grecia, dar și alte state non-UE, precum Ucraina, Serbia, Turcia și Republica Moldova.

România nu face de ajuns

În ceea ce privește nivelul de libertatea a presei, România se află pe poziția 28 (din 41). Dintre țările aflate în același cluster, ea stă cel mai bine la acest capitol, însă nu același lucru se poate spune și despre factorul calității educației, unde România se află pe locul 33, împreună cu Bulgaria (34) și Cipru (32).

O situație similară este și în cazul ultimului criteriu luat în considerare de Institutul pentru o Societate Deschisă: încrederea între oameni. Și de această dată, România se află în coada clasamentului, pe poziția 35, urmată imediat de Republica Moldova.

Europa de Est, mai vulnerabilă la dezinformare

Studiul arată, astfel, că țările aflate în sud-estul și estul Europei sunt mai nepregătite să facă față dezinformării, spre deosebire de partenerii occidentali. Concluzia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât ele se află în vecinătatea unui război declanșat de Rusia, care are reputația unui stat care apelează frecvent la arme informaționale.

Mai mult, Institutul pentru o Societate Deschisă – Sofia remarcă că „evenimentele recente și practica arată că educația este un drum necesar, dar lung. Reglementarea, inclusiv a mijloacelor de comunicare socială și interdicțiile s-au dovedit a fi necesare, protejând în același timp drepturile și libertatea de exprimare în măsura în care este posibil”. 

„De asemenea, după cum arată recentul studiu Eurobarometru, cu cât nivelul de educație este mai ridicat, cu atât mai ușor este identificată dezinformarea. Dar acest lucru include – ca și creșterea educației funcționale în general, precum și educația specializată – adică educația în domeniul mass-media. De obicei, educația și formarea sunt asociate cu elevii și tinerii și aceasta este ceea ce fac în primul rând factorii de decizie și organizațiile. Cu toate acestea, observațiile și studiile au observat deja nevoia și cererea de educație media și de alfabetizare digitală în rândul adulților și al persoanelor în vârstă, inclusiv educarea educatorilor”, se mai arată în document.

Autorii concluzionează cu ideea că adresarea problemei dezinformării va necesita în continuare o combinație de politici publice și acțiuni cetățenești.