FSB versus Telegram
Urmăriți disputa Cambridge Analytica – Facebook, care mai nou va trece și prin parlamentul britanic?
Este foarte bine. Dar în cazul acesta ratați, sau sunteți pe cale să ratați un alt conflict foarte interesant care are loc în Rusia. Mai precis, serviciul de securitate FSB a cerut serviciului de mesagerie Telegram să își dezvăluie algoritmii de criptare pentru ca discuțiile din cadrul acestuia să poată fi mai ușor monitorizate.
Acum, să înțelegem despre ce vorbim: Telegram este, într-adevăr, serviciul de mesagerie cu posibilitățile de criptare cele mai avansate, ale cărui mesaje se pot auto-distruge. Să ne amintim numai de faptul că același Telegram a fost unealta folosită cel mai mult de către combatanții ISIS, serviciile secrete occidentale însele având mari probleme în a urmări și decripta ce discutau aceștia, pentru a înțelege, în final, care este miza acestei mișcări, precum și faptul că nu poate avea loc decât având girul celei mai înalte autorități de la Kremlin.
Cât despre argumentul în cauză, FSB a invocat faptul că accesul la meotodologia criptării nu afectează, efectiv, libertatea indivizilor din moment ce aceasta, în sine, nu conține informații despre ei. Bine, să nu credeți că Telegram nu a făcut apel împotriva solicitării FSB, dar Curtea Supremă de la Moscova a respins formularea, mai mult, acordând o amendă de 14.000 de dolari companiei în anul 2017 pentru refuzul de a se supune acesteia. Pe de altă parte, toate aceste acțiuni nu sunt rezultatul unei inițiative singulare, ci trebuie privite în contextul mult mai larg al legislației împotriva terorismului promulgate de Vladimir Putin încă din anul 2016. Iar atunci, propriu-zis, s-a clădit temeiul legal al actualei cerințe formulate de FSB către Telegram, bineînțeles, în numele luptei împotriva terorismului care ar putea afecta Rusia.
În cele din urmă însă, în cazul în care refuzul serviciului de mesagerie de a se supune cerinței FSB continuă, activitatea acesteia ar putea fi blocată în Rusia. O astfel de suspendare a activității Telegram, s-a întâmplat deja, de altfel, în Iran, la sfârșitul anului 2017. Dar, pe de altă parte, Pavel Durov, fondatorul Telegram, a lansat deja semnalul că nu va renunța la luptă, declarând că nu va ceda în fața presiunilor, urmând să respecte în continuare principiile libertății și ale confidențialității. Indiferent care va fi deznodământul acestei confruntări, însă, cel puțin devine tot mai evident care este trendul actual al libertății de exprimare în Rusia.
Articole asemănătoare
Meta anunță noi mijloace prin care vrea să combată dezinformarea privind alegerile din Franța
Un nou studiu arată cât timp petrec românii pe telefon și câți dețin un smartphone
Premieră în România: justiția apără presa
Expert american avertizează: Corupția exportată de Moscova este noul comunism
Propaganda rusă susține că România și Bulgaria ar deține arme care ar putea fi folosite împotriva Rusiei