Fericirea noastră se reflectă pe Twitter, Facebook, Instagram. Iată concluziile oamenilor de știință

Utilizatorii rețelelor sociale creează și partajează conținut secundă de secundă. Algoritmii din spatele platformelor analizează permanent aceste materiale și adaptează fluxul de informații după fiecare utilizator. Oamenii de știință nu stau degeaba și profită de aceste date culese din întreg Internetul. Veselia sau tristețea oamenilor pot fi măsurate prin social media.

Suișuri și coborâșuri pe Twitter

La Computational Story Lab de la University of Vermont, Chris Danforth și Peter Dodds au creat Hedonometrul. Este un instrument care rulează de vreo 10 ani, măsurând alegerile de cuvinte din milioane de status-uri de pe Twitter.

Anul 2015 este considerat de cei doi cercetători drept anul cel mai pozitiv. Au tras această concluzie după ce au analizat două milioane de articole din The New York Times, milioane de cărți și 100 de miliarde de tweet-uri. După ce se va fi încheiat, anul 2020 va apărea cu siguranță, cel puțin după analiza textelor de pe Twitter, cel mai trist din istoria studiată de cei doi matematicieni.

Sursa: Hedonometer.org

După declanșarea pandemiei, a crescut vertiginos numărul utilizatorilor de Twitter. În primul trimestru, s-au înregistrat cu 24% mai mulți oameni pe această platformă, comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Martie a fost cea mai solicitată lună, pentru că atunci utilizatorii din toată lumea au dat buluc pe Twitter pentru a afla rapid știri cât mai în timp real despre evoluția virusului SARS-CoV-2. Pe măsură ce oamenii se deprimau citind știrile proaste de pe Twitter, investitorii în companie intrau în panică, vâzând cum scade valoarea acțiunilor.
Din 2008, Hedonometrul a cules zilnic la întâmplare 10% din tweet-urile publice în 12 limbi. Apoi, instrumentul software a căutat cuvinte cu conotație veselă sau tristă, le-a cuantificat și a calculat un fel de medie a fericirii. În 31 mai 2020, cele mai întâlnite cuvinte în engleză de pe Twitter au fost: „terorist”, „violență” și „rasist”. Acestea au apărut după uciderea lui George Floyd de către polițistul care-l arestase.

De la începutul pandemiei, o lună întreagă, tristețea din Hedonometru a atins un nivel mai înalt decât în timpul atentatului cu bombă de la maratonul din Boston, din 15 aprilie 2013.

„Atenția noastră colectivă este foarte scurtă. Așa că a fost ieșit din comun că acest instrument, pentru prima oară, a arătat această stare continuă de deprimare, care s-a agravat când au început protestele”, a explicat Danforth.

Previziuni bazate pe Facebook

Dacă cei doi cercetători s-au focalizat pe un grup mare de oameni, Munmun De Choudhury, profesor la School of Interactive Computing din cadrul Georgia Tech, s-a concentrat pe indivizi. Astfel, în 2013, pe baza informațiilor din social media despre tinerele mame, el a prezis care dintre acestea urmau să dezvolte depresie postpartum (postnatală). Unul dintre semnele cele mai evidente a fost folosirea în exces a pronumelui personal la singular „eu”.

Folosirea datelor din social media ajută și la explicații privind problema WEIRD, un acronim care descrie cum cercetările în psihologie sunt adesea focalizare pe subiecți educați, din țări bogate vestice industrializate și democratice.

Western
Educated
Industrialized
Rich
Democratic

În cadrul acestui tip de studii, evident că nu este uitat Facebook. Încă din 2013, o cercetare științifică (fișier PDF) a arătat că folosirea acestei rețele sociale are impact asupra bunăstării indivizilor. Autorii studiului au trimis cinci mesaje private pe zi subiecților, timp de două săptămâni, pentru a vedea cum influențează Facebook două componente ale bunăstării:

1. cum se simt oamenii clipă de clipă;
2. cât de mulțumiți sunt de viața lor.

Rezultatele au arătat că folosirea rețelei sociale are impact asupra ambelor componente, pe termen lung. Una dintre explicații este că oamenii sunt atrași de Facebook când se simt rău, iar folosirea tot mai intensă a platformei în acea perioadă duce la o stare negativă și mai accentuată. Cu alte cuvinte, dacă pe moment Facebook pare că ne face bine, rețeaua contribuie, fără să ne dăm seama, la accentuarea senzației de tristețe sau deprimare.

Pozele de pe Instagram îți dezvăluie stările

Rețeaua socială preferată de influenceri nu putea fi ignorată din punct de vedere științific. Potrivit unui studiu din 2017, din culorile fotografiilor, din editările făcute și din fețele celor care apar în ele, pot fi detectate persoanele care suferă sau au suferit de depresie.

„Dezvăluim multe despre comportament prin activitățile noastre și suntem mult mai previzibili decât am crede”, a spus Danforth.

Folosind datele de la 166 de persoane, autorii au aplicat sisteme de machine learning pentru a identifica markeri ai depresiei. Semnele statistice au fost extrase din aproape 40.000 de fotografii. S-au folosit analiza culorii, componente din metadatele imaginilor și recunoașterea facială.

Persoanele deprimate au folosit puține filtre de Instagram, dar cel mai folosit era Inkwell (care desaturează de culoare fotografia, până la alb-negru). Subiecții sănătoși au preferat filtrul Valencia (care luminează fotogafia).

Sursa: studiu științific

Cei deprimați au postat mai multe poze cu chipuri decât cei sănătoși. Cu cât o poză primea mai multe comentarii, cu atât era mai probabil ca fotografia să fie postată de un depresiv. În cazul like-urilor, situația era invers. De asemenea, persoanele deprimate aveau tendința de a posta mai frecvent.

Foto: Visualhunt.com