Facebook se joacă de-a salvatorul presei și nu prea-i iese

Nu cu mult timp în urmă, Facebook anunța în stilu-i caracteristic că are încă o metodă prin care vrea să ajute presa. Desigur, a ajuta presa vine și cu ajutorarea sa, pentru că rețeaua se chinuie de mai mult timp să rezolve problema știrilor false. Unele voci spun că Facebook are, într-o măsură mai mare sau mai mică, vină pentru avântul luat de fake news, dar și de acte de violență instigate de utilizatori prin postările lor.

Dar cât de aproape e Facebook de a fi salvatorul presei?

Compania lui Zuckerberg a promis încă din 2017, de când scandalul Cambridge Analytica a ajuns și în dosarele aleșilor din întreaga lume, că va face schimbări substanțiale. Una dintre ele se referea la o mai bună protecție a datelor, în timp ce cealalta la a diminua pe cât posibil reach-ul informațiilor malițoase.

Doi ani mai târziu și acele schimbări s-au dovedit a fi frecție la picior de lemn, dacă nu chiar să întârzie să apară. Să luăm exemplul cu care am început acest articol: compania lui Zuckerberg și-a propus ca selecția știrilor (care, apropo, nu vor mai apărea pe pagina principală, ci va exista o secțiune separată pentru ele) să fie făcută de către o echipă de jurnaliști, după cum a scris și MediaStandard aici, citând France Presse.

E de la sine înțeles că Facebook speră să reducă din știrile false pe care algoritmul nu le poate detecta. Are de gând să recurgă la această metodă, chiar dacă va face mai mult rău decât bine. Neclaritatea obiectivității procesului și limitarea informațiilor la o mână de publicații – nu că în prezent ar fi mai multe, dat fiind faptul că ziarele online locale sunt niște rarități în feed-urile utilizatorilor – fac inițiativa să fie o mișcare de PR și cam atât.

Amenințarea pe care o reprezintă compania din Silicon Valley nu e doar a publicațiilor mici, ci și a unor titani americani, precum Wall Street Journal, CNN, USA Today. Politico a raportat în urmă cu câteva zile că reprezentanți ai acestor trei organizații de media s-au întâlnit cu economist britanic pentru a afla cum să scape de ”dominația” Google și Facebook. Teama lor e de înțeles, dat fiind faptul că numai aceste două companii dețin peste jumătate din câștigurile din publicitate, însă nici Amazon nu e departe.

În aceeași idee a fost format și ”Save Journalism Project”, pentru a proteja jurnaliștii în pericol de a fi concediați în masă și de a proteja industria de „puterea monopolistă a marilor companii de tehnologie”, conform TheHill.com. Ideea este a doi reporteri care au fost concediați în timpul crizei media ce a cuprins presa americană în urmă cu nici un an. Este vorba de Laura Bassett, fost reporter de cultură și politică la HuffPost, și John Stanton, fost șef de birou BuzzFeed News Washington.

”În ultimii 10 ani, ziarele de ziare au redus dimensiunile cu 45%, iar în 2019, până în prezent, mass-media a pierdut peste 2.400 de locuri de muncă”, se arată pe pagina principală a Save Journalism Project.

Monopolul pus de numai două companii asupra unei întregi industrii a devenit obsesia oamenilor din domeniu, a activiștilor și într-o măsură a guvernelor, însă nu pare că Google și Facebook se vor clinti curând din pozițiile favorabile.

Țin să amintesc de amenda ”istorică”, cea mai mare pe care o companie tehnologică s-a angajat să o plătească în cazul Cambridge Analytica. Pentru că și-a înșelat utilizatorii cu privire la siguranța datelor, Facebook a fost de acord să plătească 5 miliarde de dolari.

Ironia face ca, cu nici un an înainte, Facebook a descoperit că nu și-a luat măsurile necesare pentru a proteja – încă odată – datele personale a 30 de milioane de utilizatori. Conform TechRadar, hackerii au avut acces la numere de telefon, adrese de mail, vârstă, sex, locație, statut, ziua de naștere, tipurile de device-uri folosite pentru a accesa Facebook și așa mai departe.

Rolul de erou jucat de Facebook în această poveste e sortit eșecului, după cum pare, însă compania lui Zuckerberg are alte probleme pe care ar trebui să se concentreze: politicile subțiri împotriva discursului instigator la ură, de exemplu