Cum se folosește Rusia de teritoriile ucrainene pentru a atrage simpatia est-europenilor

Orice postare de pe Facebook-ul românesc privind războiul din Ucraina are cel puțin un comentariu care sună cam așa: „Ucraina a furat teritorii de la România și acum are pretenția de a primi ajutor”. Această narațiune face însă parte din propaganda rusă, menită să semene neînțelegeri în societate și să frâneze ajutorul acordat de guvernul de la București Kievului.

Românii nu sunt singurii care sunt vizați de această idee: în aproape toate țările vecine Ucrainei, mașina de influență a Kremlinului răspândește ideea că Ucraina este o țară asamblată recent din teritoriile altor țări, arată o analiză a EUvsDisinfo.

Articolul se bazează pe declarația publică a lui Andrei Marga, fost ministru de Externe și al Educației, în care acesta afirmă că Ucraina ar trebui să retrocedeze teritorii nu doar Rusiei, ci și României, Poloniei și Ungariei. Ulterior, el a declarat că își susține afirmația potrivit căreia Ucraina „are granițe nefirești”.

„Suntem într-o situație absolut specială și o spun cu toată răspunderea, Ucraina este în frontiere nefirești. Ea trebuie să cedeze teritorii Ungariei – Transcarpatia, Poloniei – Galiția, României – Bucovina și Rusiei – Donbasul și Crimeea. Sunt teritorii ale altor țări. Ne cramponăm, asta e, va fi conflict”, a spus fostul oficial la jumătatea lunii septembrie, în cadrul unui eveniment în care și-a lansat cartea ”Soarta democrației”.

Într-o altă situație, vicepreședintele Consiliului de Securitate rus, Dmitri Medvedev, a publicat pe Telegram o hartă a Europei în care Ucraina este împărțită între alte țări: Rusia, Polonia și România. Ucraina apărea doar în dreptul regiunii Kiev.

Rusia face apel la sentimentele naționaliste

Nu este singurul caz în care Rusia se folosește de tema teritoriile ucrainene pentru a stârni mișcări naționaliste în Europa, care să sprijine invazia sa. Narațiunea despre dezintegrarea Ucrainei a fost folosită și în Polonia, unde mașina de propagandă pro-Kremlin a promovat ideea că dezintegrarea țării vecine va oferi Varșoviei oportunitatea de a ocupa Lviv. Alte dezinformări pe această temă spun că Ucraina este o colonie occidentală care aparține Poloniei, Ungariei, României și Rusiei.

Acestea fac parte dintr-o campanie mai amplă desfășurată de Kremlin, în care Ucraina este descrisă ca fiind un stat care nu are dreptul de a exista ca națiune suverană. Pretinzând că Ucraina este o colonie parțial românească, poloneză, ungară și, desigur, rusă, regimul lui Putin încearcă să găsească un temei istoric pentru o acțiune militară agresivă. Alte narative din aceeași sferă se referă la pretinsul genocid al statului asupra propriei populații, precum și că Kievul este controlat din exterior (de către Occident).

România nu are pretenții teritoriale

În ciuda încercărilor sale de a folosi istoria în favoarea sa, Rusia își construiește propriile narațiuni prin ignorarea adevărurilor istorice care sunt în contradicție directă cu opiniile sale.
România, Polonia și Ungaria nu au dispute teritoriale cu Ucraina și nu au ridicat, de la căderea Uniunii Sovietice încoace, nicio pretenție asupra granițelor actuale.

România s-a angajat, prin Tratatul din 2 februarie 1997 privind relațiile de bună vecinătate și cooperare între România și Ucraina, să se abțină de la ridicarea unor pretenții teritoriale la frontiere, în timp ce Polonia este unul dintre cei mai apropiați aliați ai Ucrainei.

După căderea URSS, guvernul polonez a fost primul care a sprijinit aspirațiile forțelor naționale democratice din Ucraina, remarcând într-un document adoptat de Senatul polonez la 27 iulie 1990: „Polonezii, care consideră libertatea și independența Patriei ca fiind valorile lor fundamentale, înțeleg pe deplin punctul de cotitură din istoria Ucrainei – un vecin cu care doresc să trăiască ca popoare egale și apropiate, precum și să dezvolte cooperarea în toate domeniile”. Mai mult, ambele țări s-au angajat să renunțe la pretențiile lor teritoriale pe 13 octombrie 1990 (alineatul 3).

Cu toate acestea, povestea rusă despre teritoriile ”împrumutate” ale Ucrainei încă incită extrema dreaptă din Europa de Est, făcându-i pe membrii acesteia să creadă că așa-numita unificare a țărilor lor cu teritoriile ”pierdute” este posibilă. Din fericire, nu este un subiect relevant pentru populația generală, care susține mai repede Ucraina decât Rusia. De fapt, aproape toți polonezii (97%) au o părere proastă despre Rusia, în timp ce șapte din zece români (71,2%) consideră că Rusia este principalul vinovat pentru războiul din Ucraina.