Ce ar trebui să înțelegem din alegerile prezidențiale care tocmai au trecut

La finalul alegerilor pentru prezidențiale tragem linie și adunăm: ce a fost bine, ce a fost rău, ce se putea evita și ce ar fi fost dacă rezultatele erau cu totul altele. Chiar dacă mai erau multe de spus și de făcut, putem avea în vedere și câteva concluzii legate de întreg parcusul celor doi candidați pentru cea mai înaltă funcție în stat.

Klaus Iohannis, campanie electorală absentă și fără emoții

Campania electorală a președintelui Klaus Iohannis a fost una fără prea mari provocări pentru candidații intrați în cursa pentru Președinție. Acutualul președinte a avut parte de un parcus fad, lipsit de confruntări sau dezbateri cu ceilalți oponenți. În primul tur nu au existat mitinguri de amploare, iar atacurile la adresa competitorilor săi au fost lipsite de îndrăzneală.

Klaus Iohannis a jucat cartea siguranței și a avut grijă să profite la maxim de avantajul poziției sale, fapt pentru care a reușit să câștige detașat alegerile. În drumul său spre succes s-a folosit pe cât de mult a putut de contextul politic și de evenimente marcante precum demiterea Guvernului Dăncilă, prin moțiune de cenzură, dar și instaurarea unui Guvern exclusiv liberal.

În acest fel, Klaus Iohannis a putut demonstra că nu lasă în plan secund atribuțiile de președinte, doar pentru a fi mai prezent în campanie, a chemat la consultări partidele și a purtat în permanență disucții cu premierul desemnat, Ludovic Orban. Mai mult, acesta nu a lăsat de-o parte nici întâlnirile din plan extern, mergând în Japonia şi în Statele Unite ale Americii, dar şi la Bruxelles. Toate aceste acțiuni au jucat un rol mult mai important decât orice șaradă electorală sau orice promisiune aruncată cetățenilor, iar în final faptele au fost cele mai bune argumente ale președintelui în primul tur.

Reversul medaliei l-am primit în turul doi

Situația s-a schimbat, însă, în turul doi. Cu o agendă mai liberă, Klaus Iohannis a fost un alt om în partea a doua a campaniei pentru Președinție. A mers în toată țara pentru a stat de vorbă cu cetățenii, a organizat conferințe de presă, iar atacurile aduse Vioricăi Dăncilă și Partidului Social Democrat au fost tăioase și pline de substrat. Nu au fost puține zilele în care președintele Iohannis să nu fi apărut în presa online sau la televiziune cu o reacție la comentariile fostului premier social democrat, iar atitudinea acestuia a fost asemănătoare cu cea a unui justițiar care este gata să ”înlăture răul de la rădăcină”. Că îi va ieși sau nu, vom vedea în perioada următoare.

Viorica Dăncilă a învățat din greșeli. Oare?

Dacă ar fi să cuantificăm lecțiile învățate de Viorica Dăncilă pe parcursul acestor alegeri prezidențiale, acestea sunt două la număr: a reușit performanța de a nu repeta greșelile trecutului și a învățat cum se calculează aria unui cerc.

Cu toate acestea, au fost și destul de multe momente în care performanțele acesteia nu i-au adus puncte în plus față de Iohannis. A reușit să fie demisă de Parlament și să își finalizeze și mandatul de interimar la Palatul Victoria, după succesul izbitor la învestirii noului Guvern PNL.

Toate acestea au venit și cu un plus. Viorica Dăncilă a reușit să își țină partidul unit și focusat pe campanie, poate prea focusat. Mai mult, a reușit să folosească în avantajul ei una dintre cele mai vehiculate critici, cea a broșelor și a accesoriilor scumpe, transformând-o într-un adevărat simbol de campanie. Așa am ajuns cu toții să cunoaștem „Inima României” și adevărata sa simbolistică, aceea că iubirea de țară și popor nu poate fi transmisă de lucruri ieftine și ponosite.

O altă mare realizare a fost și faptul că a reușit să renunțe la cititul de pe foi și că a vorbit, așa cum s-a putut, liber, însă acest lucru nu a salvat-o și de penibilul situației în care greșelile care au consacrat-o și-au făcut simțite prezența.

Una memorabilă: „Scopul Partidului Social Democrat este să câștige alegerile prezidențiale, locale și parlamentare de anul trecut”, a spus Dăncilă, într-o ieşire publică.

Strategia campaniei sale s-a axat mai mult pe decredibilizarea adversarului, iar mesajele sale au fost direcționate exclusiv către Iohannis. În ceea ce privește comunicarea acesteia cu electoratul, Viorica Dăncilă s-a adresat doar votanților PSD. Astfel, am avut parte de mesaje care fie erau la graniță cu fake news-ul, precum cele în care avertiza oamenii că PNL-ul le va tăia pensiile și salariile sau că vor închide spitale județene, fie erau fake news-uri în toată regula, ca cel în care Iohannis este doar o marionetă și că poartă o cască în ureche în care i se dictează răspunsurile.

Dezbaterea Vioricăi Dăncilă cu Iohannis, laitmotivul campaniei PSD

Un alt eveniment care a marcat turul al doilea al alegerilor a fost refuzul lui Iohannis de a avea o dezbatere de unu la unu cu contracandidata sa Viorica Dăncilă. Despre acest subiect s-a discutat destul de mult, iar Dăncilă a insitat și a sperat până în ultima zi că această confruntare se va întâmpla. Nu a fost așa.

Decizia președintelui a fost aspru criticată de politologi, jurnaliști, analiști, chiar și de politicienii din tabăra adversă care au transformat toată această poveste într-un avantaj. Viorica Dăncilă a profitat de acest pas greșit și a transformat totul înt-un asediu la adresa președintelui. Declarații pe Facebook, provocări lansate în cadrul emisiunilor TV, rugăminți și pariuri eșuate, nimic nu a putut schimba hotărârea lui Klaus Iohannis.

Citiți și: A fi sau a nu fi dezbatere. Ce ar trebui să înțelegem din lipsa unei confruntări directe dintre Iohannis și Dăncilă

Fake news și uită de pete!

În timpul conferinței de presă a lui Klaus Iohannis, o întrebare adresată de unul din reporteri avea să stârnească o adevărată campanie de manipulare în mediul online, dusă de partidul Vioricăi Dăncilă împotriva contra-candidatului său.

Robert Zachmann, jurnalist Adevărul, i-a spus președintelui în funcție: ”Se întreabă colegii pe grupul de WhatsApp dacă aveți cască”. Iohannis, ridicându-și mâna la urechea dreaptă, apoi cea stângă, a infirmat. ”Aici, nu cred. Mă bănuiți câteodată că fără copiuță nu merge? Nu cred că mă bănuiți de așa ceva”, a fost răspunsul oferit de către Iohannis.

Astfel, ceea ce se dorea a fi un ”cal troian” a ajuns să fie un circ ieftin care a tras și mai mult în jos întregul parcurs al Vioricăi Dăncilă.

Citiți și: Mizele din spatele unui fake news pe repede-înainte. Așa-zisa cască lui Iohannis, subiectul unei știri false marca PSD

Marțea dezbaterilor

Chiar dacă nu am avut parte de o dezbatere comună, cei doi candidați pentru prezidențiale au ținut cu totată înverșunarea să se dea în spectacol, la propriu, în fața jurnaliștilor care s-au împățit care mai de care pentru a putea fi prezenți la ambele dezbateri care au avut loc marți, aproape în același timp.

Așa a ajuns Viorica Dăncilă să-i ia fața lui Klaus Iohannis și dezbaterii sale cu tente academice, organizată în Aula Facultății de Științe Politice, din cadrul Universității SNSPA. Supărată că nu a fost invitată, Viorica Dăncilă a organizat și ea o dezbatere, cu doar o oră înaintea celei pregătite de Iohannis, cu scopul de a-i adresa și ea câteva întrebări președintelui, dar și pentru a răspunde curiozităților presei.

Totul a decurs bine până când… Până când întrebarea unui jurnalist a schimbat întraga agendă a zilei. Pe lângă faptul că, într-un moment de slăbiciune, Viorica Dăncilă s-a referit la românii plecați în diaspora drept ”ăștia”, pe când avea un monolog despre aspectele descalificante ale președintelui, aceasta a reușit încă odată să surprindă o țară întreagă.

Reporter: Ați spus că ați dat meditații la matematică. Cum se calculează aria cercului? Dacă ne puteți spune…

Viorica Dăncilă: Raza la pătrat.

Citiți și: Aria cercului lui Dăncilă i-a furat ”lumina reflectoarelor” lui Iohannis. Cum s-a văzut în online conferința ad hoc a fostului premier

Una peste alta, situația nu este chiar roz. Nici unul, nici altul nu au reușit să treacă prin aceste alegeri fără să fie șifonat, ce-i drept, unul mai mult ca celălalt. Însă, un lucru este cert. Oamenii au reușit și fără dezbatere comună să își aleagă președintele. Chiar dacă lipsa acesteia a influențat într-o oarecare măsură și prezența la vot din cadrul acestor alegeri, unde s-a obținut în turul al doilea un procentaj mult mai mic față de anul 2014, Klaus Iohannis a reușit să obțină încă un mandat.