Autoritățile au închis un site, el a revenit – cu un domeniu schimbat

Scriam, la numai câteva ore de când autoritățile anunțaseră că ANCOM a blocat site-ul Ortodoxinfo.ro, că el poate fi încă accesat – prin Tor, ce-i drept, însă nu e un proces foarte dificil.

Tot atunci arătam că site-ul plănuia să revină pentru utilizatorii din România, de pe un domeniu nou – lucru care s-a și întâmplat. Însă schimbarea nu este majoră: adresa web are un punct în plus față de cea inițială.

CITIȚI ȘI: Nu mai e site-ul, uite site-ul. Cum a reușit Ortodoxinfo.ro să fenteze măsura autorităților

Au rămas, însă, multe dintre articolele manipulatoare și teoriile conspirației. După ce ANCOM a închis ortodoxinfo.ro pentru derapaje de genul ”Se pregătește omorârea pensionarilor în lagăre de concentrare și exterminare” (care a fost între timp eliminat de tot), noua versiune publica un articol cu titlul ”Cum ar fi arătat „lagărele” pentru persoanele de peste 65 de ani, dacă guwernerul lui Wuhannis nu ar fi fost oprit”.

Într-un alt articol, existența virusului SARS-CoV-2 este contestată pentru că, în Marea Britanie, ”un spital dedicat coronavirusului are zero pacienți”. Mesajele anti-vaccin și manipulările au rămas și ele, așa cum se poate observa în articolul ”Vaccinul promovat de Bill Gates în Africa a omorât mai mulți copii decât boala pe care încearcă s-o vindece”, copiat dintr-un comunicat al Children’s Health Defense – organizație cunoscută pentru manipularea informațiilor privind vaccinarea.

Cazul Ortodoxinfo.ro și a predecesorului său ne arată că blocarea site-urilor care dezinformează nu ar fi chiar o măsură care să dea rezultate reale, lucru care a fost observat și în raportul Comisiei Europene publicat anul trecut. Părțile negative ale unor măsuri de această natură le întrec pe cele pozitive: nu numai că, pe termen lung, ele nu sunt o soluție, dar ridică întrebări cu privire la respectarea libertății de exprimare și duc la o distanțare a autorităților față de public.

În realitate, lupta cu dezinformarea e un efort constant și întins pe o perioadă semnificativă de timp. Răspunsul țărilor din întreaga lume la infodemie ar trebui să constea, în primul rând, în educarea publicului: atunci când cititorul știe de ce să se ferească și cum să combată dezinformarea, șansele ca el să răspândească informația falsă sunt minime. În acest sens, sunt necesare campanii de conștientizare și chiar susținerea platformelor de fact check.