Patru teme ale propagandei ruse în România înainte de alegeri

Propaganda și manipulările prin fake news, promovate prin eforturi directe sau indirecte de Moscova în Europa de Est, inclusiv în România și Republica Moldova, diferă foarte mult în funcție de țară, pentru că trebuie să țină cont de doi factori foarte importanți: deschiderea mediului socio-cultural la Rusia și voința politică locală de a contracara propaganda, conform raportului anual al organizației Expert Forum.

În România și Moldova, deschiderea politică pentru propagandă este foarte mare, iar partidele de guvernământ au preluat chiar din practicile de propagandă și fake news ale Rusiei. Să nu uităm de operațiunea recentă a Facebook, din februarie 2019, când peste 360 de conturi de pe rețeaua socială, care aveau în total peste 800.000 de urmăritori, au fost dezactivate, pentru că erau false și se coordonau în a distribui conținut, deseori care provenea de pe canalele oficiale de propagandă ale Moscovei, precum Sputnik. În Republica Moldova, operațiunea a dus la închiderea a 168 de profile false, 28 de pagini și 8 profile de Instagram, multe dintre ele foarte active în campania electorală pentru alegerile parlamentare din februarie, și care s-au dovedit că aveau legătură cu partidul de guvernare PDM, al oligarhului Plahotniuc. În România, au fost închise 31 de pagini și profile de Facebook, organizate în jurul PSD.

Astfel, în funcție de terenul social propice pentru propaganda Rusiei și de permisivitatea politică a puterii politice locale, se văd diferențe mari de la țară la țară. În România, se face propagandă „subtilă, prin ricoșeu”, arată raportul Expert Forum, pentru că deși voința guvernului de a combate propaganda „este zero”, mediul structural al României nu este favorabil Rusiei.

În Moldova, lucrurile stau diferit: puterea politică este la fel de deschisă la propagandă și nu o combate în vreun fel, însă mediul structural al societății moldovene este deschis la Rusia. În Ucraina, puterea combate propaganda, însă mediul social este deschis Rusiei. În schimb, în țările baltice, și puterea combate activ propaganda, și mediul structural al țărilor nu este favorabil Rusiei.

Patru mari teme ale propagandei Rusiei la București

În România există deja „subiecte-fanion”, care au devenit după 2011 favoritele agendei de propagandă de la Kremlin și care se vor înteți în preajma alegerilor din 2019, arată raportul Expert Forum.

• „Tema globală Soros – „statul paralel” (cu versiunea Gulen în Turcia), valori culturale („problema LGBT”), imigraţie”
• „Stat de rangul doi, umilire naţională, tratament dublu în UE – conectat cu „meme” generice de „food scare””(un subiect favorit al președintelui PSD Liviu Dragnea a fost recent presupusa „otrăvire” a alimentelor venite dinspre Vest, în România).
• „Costurile mari ale NATO şi ale sistemului de securitate; riscurile prezenţei militare SUA în regiune („poluare nucleară”, risc militar).”
• „Discursul anti-UE de tip post-colonial: acapararea pieţelor, blocarea investiţiilor, portul Constanţa vs. Schengen”.

Dintre  factorii importanți care afectează funcționarea propagandei ruse putem menționa prezența într-o țară a unei comunități rusofone importante, precum în Letonia, Estonia, Moldova, Ucraina, dar și cunoașterea de către populație a limbii ruse, pe scară largă, ca a doua limbă.

Spre exemplu, în Republica Moldova, un studiu din 2018, citat de raportul Expert Forum, arăta că știrile internaționale sunt consumate de moldoveni din următoarele surse: 66% de la televiziuni rusești, 21% de la televiziuni controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc, care era apropiat de Moscova, 10% de la televiziuni locale „independente” și 2% de la televiziuni din România. Rezultatul: cel mai popular lider internațional în Republica Moldova, în 2016, era Vladimir Putin, cu peste 60%, urmat la mare distanță de Angela Merkel și de Klaus Iohannis.