Digi24, ediție specială despre libertatea presei. Care sunt principalele amenințări la adresa mass-mediei
Nevoia unei discuții reale despre libertatea presei în lume devine din ce în ce mai necesară. Protestele din Belarus au scos la iveală strigătul de ajutor atât al societății civile, cât și a industriei mass-media, în privința măsurilor implementate de regimul de la Minsk din 1996 și până în prezent.
Însă situația nu se limitează la cele câteva state care au rămas înțepenite sub regimuri de forță, ci se întâmplă și acolo unde există aparența unei democrații. Raportul din 2019 al ONG-ului Freedom House dezvăluie că, „în timp ce amenințările la adresa libertății mass-media globale sunt reale și îngrijorătoare în sine, impactul lor asupra stării democrației este ceea ce le face cu adevărat periculoase”. RSF susține, în descrierea raportului privind impactul pandemiei asupra mass-mediei, că „următorul deceniu se va dovedi decisiv pentru viitorul jurnalismului”.
Plecând de la inițiativa a trei state – printre care se numără și România – de a oferi sprijin Belarusului în cazul unei eventuale treceri de la regimul autocrat la cel democratic, Digi24 a realizat o ediție specială despre libertatea presei și importanța acesteia în societate.
O zi întreagă despre presă
Subiectul a fost abordat în aproape toate Jurnalele de pe 22 septembrie, însă fiecare ediție a cuprins situația jurnaliștilor și a industriei mass-media din țări diferite. Printre acestea se numără și state cu o reputație proastă în privința respectării drepturilor omului (Belarus, China și Ungaria, de exemplu), dar și cea considerată a fi ”pământul celor liberi” (Statele Unite ale Americii).
Digi24 a amintit și că situația presei din multe dintre statele amintite s-a acutizat și din cauza pandemiei de COVID-19, făcând trimitere la un raport al RSF. Organizația Reporteri fără Frontiere a concluzionat, în prima jumătate a acestui an, că industria mass-media reprezintă principala țintă a regimurilor autoritare din întreaga lume, întrucât controlul asupra informației reprezintă primul pas în introducerea unor măsuri de limitare a libertății individuale.
În cadrul Jurnalului de la ora 10, Claudiu Pândaru a afirmat: „Pandemia și crizele în general sunt folosite de lideri cu tendințe autoritare sau autoritari de-a dreptul în întreaga lume pentru a ascunde și a pune în practică dorința de a controla comunicarea publică. Cum? Preluând presa independentă sau închizând presa independentă”.
Mai mult decât atât, Digi24 a amintit și de cazul liderului de la Casa Albă, Donald Trump, care nu scapă ocazia de a spune lucruri negative despre instituțiile media care nu îi sunt apropiate.
„O jurnalistă incomodă este pentru Trump ori o «obraznică» ori o «rușine». Corespondentul la Casa Albă al ABC News a fost catalogată drept «un reporter de mâna a treia»”, se arată pe site-ul Digi24.ro.
Condițiile în care mulți dintre reporterii americani trebuie să își desfășoare ocupația în timpul Administrației Trump a fost comentat și de Claudiu Pândaru, în cadrul aceluiași Jurnal: „Mai este o tendință, pe lângă aceasta din țările autoritare unde se încearcă pur și simplu preluarea locurilor independete din societatea civilă sau presă. Se întâmplă lucruri similare și în democrații vechi, unde lideri care nu au argumente în fața unor opinii sau articole informative, critice la adresa lor, încearcă să lucreze constant la decredibilizarea presei. Ne uită la Statele Unite, unde președintele Donald Trump face asta și face asta de ani de zile, calificând tot ce nu îi convine drept «fake news» – e titulatura pe care o folosește în mod distorsionat”.
Politica pumnului în gura presei
Redactorul-șef al site-ului Digi24.ro, Adriana Duțulescu, a afirmat în cadrul Jurnalului de la ora 15:00 că „se întâmplă dintotdeauna ca jurnaliștii să fie expuși la tot felul de pericole. Știm că în clasamentul celor mai periculoase meserii, meseria noastră a fost pe primele locuri întotdeauna, dar nu discutăm despre cazuri extreme, în care jurnaliști mor în zone de război sau în țări conduse de dictatori care nu doresc să existe voci care să vorbească despre partea urâtă a regimurilor.
Pe de altă parte, jurnalista a atras atenția în cadrul Jurnalului de la ora 15:00 că acest fenomen nu se limitează doar la regimurile declarate a fi autoritare, ci și în state membre ale Uniunii Europene, care încă păstrează aparența unei democrații.
„Există însă mult mai multe cazuri de jurnaliști cărora nu li se acordă libertatea de a li se spune adevărul. Din păcate, vedem că lucrurile astea se întâmplă foarte aproape de noi, în Europa – culmea, în Uniunea Europeană. Vedem exemplul vecinilor noștri de la Budapesta, unde jurnaliștii sunt țina unei campanii de acaparare de către premierul Viktor Orban”, a mai spus aceasta.
Pe parcursul zilei, jurnalele cu audiență de vârf, coordonate de Teodora Tompea și Cosmin Prelipceanu, au adresat această problemă, având intervenții pertinente din partea unor jurnaliști experimentați, precum Florin Negruțiu, Cristina Cileacu și Alexandra Albu.
Articole asemănătoare
Bard, chatbotul Google, îndeamnă la dezinformare în 78% din cazuri
TikTok se consideră platformă de divertisment și spune că Facebook nu te poate distra
Biden încă nu a ținut o conferință de presă formală ca președinte al SUA. Ce înseamnă asta pentru presa americană
Vietnamul aruncă în închisoare trei jurnaliști care au criticat statul
Termenul ”vax”, desemnat cuvântul anului 2021 de către Oxford English Dictionary