Ucigașul jurnalistei bulgare Viktoria Marinova, condamnat. Cazul de la granița cu România care a stârnit reacții puternice
Viktoria Marinova, reprezentant administrativ şi prezentatoare la TVN Ruse, și-a pierdut viața în urmă cu un an. Modul brutal în care aceasta și-a pierdut viața, contextul în care se afla înainte să fie atacată, precum și ultimele sale proiecte jurnalistice au dus pe toată lumea, în primă instanță, cu gândul că ar fi fost mai mult decât pură întâmplare. Deși există un verdict provizoriu cu privire la cel ce i-a lua viața, reacțiile organizațiilor de jurnaliști și autorități ne arată cât de importan
Ecoul
Jurnalista se întâlnise într-o dimineață de sâmbătă cu câțiva prieteni la o cafea, apoi le-a comunicat că se duce la jogging. După prânz, în jurul orei 14:20, Viktoria Marinova este găsită de către un trecător.
La scurt timp au apărut și reacțiile. Harlem Desir, reprezentantul pentru libertatea media al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a postat pe Twitter și-a afirmat șocul și a făcut apel la „o anchetă completă şi riguroasă”. Mulți alți jurnaliști și-au arătat regretul și indignarea față de moartea tinerei.
Organizația Reporters without Borders, al cărui raport anual clasa Bulgaria pe poziția 111 din 180, a cerut autorităților atât „să facă lumină în legătură cu acest act odios”, cât și să îi pună sub pe protecție pe colegii victimei. RSF a mai afirmat în barometrul privind libertatea presei că ziariștii bulgari – cei de investigații, în mod special – sunt expuşi la „numeroase forme de presiune şi intimidare” şi se confruntă cu „oligarhi care deţin un monopol mediatic şi cu autorităţi suspectate de corupţie şi de legături cu crima organizată”.
Marinova, jurnalista cu ”un mare simț al dreptății”
Unul dintre colegii victimei a afirmat, sub protecția anonimatului, că Marinova era o jurnalistă „disciplinată, ambiţioasă, care mergea până la capăt şi că avea un mare simţ al dreptăţii’, conform Digi24.ro.
Acest lucru se vedea cel mai bine în munca sa. Muncă care, pentru puțin timp, s-a crezut că este chiar motivul pentru care aceasta a fost ucisă cu bestialitate. În ultima ediția a emisiunii pe care o prezenta, Marinova a difuzat o discuție între doi jurnaliști de investigații, unul bulgar și unul român. Dimitar Stoianov (Bivol.bg) şi Attila Biro (RISE Project) care desfășurau la acea vreme o anchetă în legătură cu suspiciunile de fraudă ale fondurilor europene, în care ar fi implicaţi oameni de afaceri şi aleşi. Aceștia au fost reținuți pentru scurt timp de către autoritățile bulgare pentru investigație. Citiți mai multe aici.
CBS News notează că deși Viktoria Marinova n-ar fi fost implicată în investigația celor doi, însă respectiva ediție a emisiunii a stârnit un subiect sensibil pentru Bulgaria, unde ”corupția este endemică”.
Ancheta a dus în altă direcție
Acest scenariu s-a risipit odată cu avansarea anchetei. Cheia elucidării misterului din spatele a ceea ce părea asasinatul jurnalistei a fost chiar suspectul principal: un tânăr de 21 de ani, a cărei prezență la locul faptei a fost surprinsă de camerele de luat vederi. La scurt timp după crimă, Severin Krasimirov a fugit în Germania, la mama și tatăl său vitreg. Acest sfat l-ar fi primit chiar de la rude, când le-a povestit cele întâmplate. Autoritățile din Stade l-au arestat, la cererea Bulgariei.
Dubiile că Severin Krasimirov ar fi fost făptașul s-au materializat, la propriu, la scurt timp: probele ADN găsite la locul crimei, pe malul Dunării, coincideau perfect cu cele colectate de la principalul suspect.
Mai mult decât atât, recent ucigașul a mărturisit că se afla sub influența drogurilor și a alcoolului atunci când a comis fapta. Astfel, se elimină și ultimele fărâme de suspiciune că uciderea Viktoriei Marinova ar fi avut legătură cu munca sa sau că ar fi fost ”comandată”.
Ce a stabilit instanța
Săptămâna aceasta, în primă instanță s-a decis ca inculpatul din cazul morții jurnalistei să petreacă 30 de ani în spatele gratiilor și să plătească familiei daune de 225.000 de euro.
Presa relatează că în fața magistraților, Krasimirov a plâns și și-a exprimat regretul pentru crima brutală.
Articole asemănătoare
CNA cataloghează demersul AUR anti-presă drept „o încercare de intimidare a jurnaliștilor”
Cine i-a scris discursul Vioricăi Dăncilă? Cuvântarea din PE, cu autor necunoscut EXCLUSIV
Whistleblowing, o practică prin care se reduce corupția
Presa de stat din Ungaria, cenzurată: Greta Thunberg, Uniunea Europeană și drepturile omului, pe lista neagră
O impresie, la un click distanță: cum poate presa să dicteze imaginea unei țări