Statele din Europa de Est, tot mai îngrijorate de pericolul dezinformării rusești

Statele din Europa de Est par să conștientizeze pericolul războiului de dezinformare dus de Rusia. Cel puțin, așa reiese dacă ne luăm după ultimele acțiuni ale acestora. În ciuda derapajelor democratice din ultimii ani, Polonia a fost de acord la începutul lunii ianuarie să sprijine planul Comisiei Europene de combatere a dezinformării, așa cum anunța oficial ministrul Konrad Szymański. Planul prevede printre altele o mai bună coordonare între statele membre ale Uniunii și îmbunătățirea departamentului special pentru relații externe, așa numitul East StratCom Task Force (Vezi mai multe detalii în cadrul articolului Cum încearcă UE să combată tentativele de dezinformare ale Moscovei).

Zilele trecute, ministrul de Externe al Bulgariei, Ekaterina Zaharieva anunța la rândul său că sprijină planul de acțiune împotriva dezinformării propus de Comisia Europeană în decembrie, anul trecut. Potrivit documentului oficial al Comisiei (document ce poate fi consultat AICI), „dezinformarea înseamnă informații false sau înșelătoare, ce pot fi verificate, dar care sunt create, prezentate și diseminate cu scopul unor câștiguri economice sau pentru a înșela intenționat publicul și care pot produce un prejudiciu public”.

Nu în ultimul rând, Slovenia a anunțat și ea săptămâna aceasta o măsură importantă de combatere a dezinformării. Concret, guvernul de la Ljubljana este gata să implementeze sistemul de avertizare rapidă contra dezinformării, propus de UE. Potrivit ministrului de Externe, Miro Cerar, sistemul de avertizare rapidă, parte a planului de acțiune al Uniunii, va fi implementat până în luna martie a anului curent. Acest lucru va permite Sloveniei să coopereze direct cu instituțiile Uniunii Europene și ale altor state membre care au îmbrățișat acest plan de acțiune, în prevenirea răspândirii dezinformării.

Totodată, ministrul de Externe sloven este de părere că oficialitățile din țara sa trebuie să colaboreze strâns cu sectorul privat și furnizorii de conținut online pentru a spori gradul de conștientizare a pericolului dezinformării, inclusiv în școli. „Trăim într-o perioadă a populismului în care unele politici sunt bazate pe incitarea la ură și inducerea în eroare a cetățenilor. În era rețelelor de socializare și a internetului suntem adesea martorii miniciunilor, a informațiilor false și a manipulării”, a subliniat Miro Cerar. În același timp acesta a mai spus că per total, dezinformarea reprezintă o mare amenințare la adresa democrației și a valorilor ei.

Aceste măsuri generale la nivelul Europei de Est vin în contextul în care războiul hibrid purtat de Rusia devine tot mai violent. Uniteatea strategică de comunicații a statelor Parteneriatului Estic a scos la iveală numai puțin de 4700 de cazuri de dezinformare, forțând astfel Uniunea Europeană să crească bugetul pentru combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării la suma de 2,5 milioane de euro. Totodată UE intenționează să colaboreze pe marginea acestui subiect și în cadrul altor forumuri de dezbateri precum NATO sau G7.

În ultima vreme s-a pus totodată problema dacă nu cumva Uniunea Europeană ar trebui să aibă un comisar special care să se ocupe de problema dezinformării și a campaniilor de fake news. Acest lucru nu demonstrează decât că acțiunile hibride de acest tip au devenit o reală amenințare la adresa securității statelor Uniunii Europene. Din păcate în România chestiunea dezinformării este aproape complet ignorată în cercurile guvernamentale și parlamentare, politicienii abordând subiectul mai degrabă pasiv sau folosindu-se de termenul de „fake news” în contextul unor jocuri politice sau pentru a discredita un adversar politic.