Rețea secretă finanțată de Rusia, descoperită în Moldova: propagandă plătită înaintea alegerilor

O investigație BBC a scos la iveală o rețea secretă finanțată din Rusia, care încearcă să influențeze alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie. Folosind un reporter sub acoperire, jurnaliștii au documentat modul în care participanții erau recrutați, instruiți și plătiți pentru a distribui propagandă pro-rusă și știri false menite să submineze partidul pro-european de guvernământ, PAS, fondat de președinta Maia Sandu.

Schema era coordonată prin aplicația Telegram și presupunea ca participanții să producă conținut pe TikTok și Facebook, cu accent pe satire și acuzații șocante, precum falsificarea alegerilor, condiționarea aderării la UE de schimbarea „orientării sexuale” a țării sau implicarea Maiei Sandu în trafic de copii. Instrucțiunile trimise prin grupuri de Telegram includeau chiar hashtaguri obligatorii, precum „Child Trafficking” sau „Sexual Slavery”, pentru a face ca aceste mesaje să pară virale.

Unul dintre coordonatori, Alina Juc, originară din Transnistria, le promitea recruților un salariu de 3.000 de lei moldovenești pe lună, bani transferați de la Promsvyazbank, o bancă de stat rusească sancționată internațional. În plus, participanții erau plătiți suplimentar pentru a desfășura „sondaje” ilegale sub acoperirea unei organizații inexistente, dar și pentru a înregistra pe ascuns susținătorii opoziției pro-ruse. Scopul declarat era crearea de „dovezi” că guvernarea ar fi trișat în cazul unei victorii.

Investigația a arătat legături clare între această rețea și oligarhul fugar Ilan Șor, refugiat la Moscova și sancționat de SUA și Marea Britanie pentru corupție și colaborare cu Kremlinul. ONG-ul Evrazia, apropiat de Șor, apare de asemenea implicat: organizația fusese deja sancționată pentru presupuse plăți către cetățeni moldoveni cu scopul de a-i determina să voteze împotriva aderării la UE.

Potrivit BBC, rețeaua identificată funcționează cu cel puțin 90 de conturi de TikTok, multe mascate ca „instituții media”, care au publicat mii de videoclipuri cu peste 23 de milioane de vizualizări și aproape un milion de aprecieri. Datele laboratorului DFRLab din SUA sugerează că dimensiunea reală ar putea fi chiar mai mare: peste 55 de milioane de vizualizări și 2,2 milioane de like-uri începând din ianuarie. Raportat la populația Moldovei, de doar 2,4 milioane, impactul este uriaș.

Viorel Cernauteanu, șeful Poliției din Moldova, a explicat tranziția tacticilor: „În 2024, campania lui Ilan Șor era bazată pe bani. Anul acesta, accentul este pe dezinformare.” El mai arată că acest lucru se vede nu doar în tehnicile de recrutare, cu seminarii online și teste pentru viitorii „operativi”, ci și în modul în care propaganda încearcă să atingă emoțiile publicului prin frică și revoltă morală.

Ziarul de Gardă: investigaţii sub acoperire dezvăluie „armata digitală a Kremlinului” în Moldova

Descoperiri similare a făcut și publicaţia moldoveană ZdG, pe care le-a dezvăluit în două investigaţii video, denumite „Armata digitală a Kremlinului”. Seria de investigații aduce la lumină modul concret în care o reţea organizată coordonată de la Moscova recrutează, instruieşte şi plăteşte activişti digitali pentru a răspândi propagandă înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.

Una dintre părţile anchetei, „Se plăteşte direct de la Moscova”, arată cum sute de conturi false au fost create pe TikTok şi Facebook, în spatele cărora stau activişti reali ai Blocului „Victorie”, controlat de Ilan Şor. Aceştia sunt instruiţi online de curatori vorbitori de rusă, în grupuri secrete de Telegram, cum să folosească reţelele sociale, să „păcălească” algoritmii pentru reach mai mare şi să producă texte propagandistice antieuropene.

Ulterior, ZdG a demonstrat în partea a doua, numită „Salarii în cripto, partidul prieten şi inamicul declarat”, cum o parte dintre aceşti activişti ajung să fie mercenari plătiţi direct de la Moscova cu sume variabile, între 600 şi 3.000 de lei moldoveneşti pe lună.

Plata se face prin Promsviazbank, în ruble sau euro pe carduri moldovenești, ori prin criptomonede, în funcţie de dorinţa beneficiarului. Jurnalista ZdG, Măriuţa Nistor (alias „Ludmila”), a relatat că a primit două plăţi în criptomonede, una dintre ele cu doar două săptămâni înainte de alegeri.

Investigaţiile mai scot în evidenţă structura reţelei: activiştii sunt împărţiţi în „batalioane” geografice (nord, sud, centru), fiecare cu responsabilităţi similare, fiecare zona având propriile grupuri media locale pe care le susţin. Instruirile au loc prin apeluri pe Telegram, în grupuri secrete (de exemplu, „Instruirea activiștilor responsabili de comunicare” și programe de generaţii succesive) unde sarcinile de probă, scrierea postărilor, utilizarea VPN-ului și anonimizarea conturilor sunt parte din pregătire.

ZdG mai semnalează că reţeaua nu acţionează doar în Moldova, ci a fost implicată şi în activităţi care privesc România: mesaje coordonate de susținere pentru un fost candidat la alegerile prezidențiale românești, folosind hashtaguri anti-UE sau anti-românești – un semn că propaganda digitală încearcă să sară frontiere în spațiul lingvistic și cultural comun.

Într-o regiune fragilă, prinsă între Ucraina și Uniunea Europeană, Moldova devine teren de luptă nu doar pentru influență geopolitică, ci și pentru controlul asupra informației. Iar după cum arată acest caz, un telefon mobil și câteva conturi de social media pot deveni arme în mâinile celor care vor să submineze democrația.