Recomandările redacției: Unde să fugi de Twitter, înrăutățirea situației jurnaliștilor și de ce concentrarea pe „dezinformare” creează mai multe probleme

Saga Twitter continuă, Elon Musk reușind să facă să plece cea mai mare parte a personalului său, ceea ce a stârnit și mai multe dezbateri cu privire la oportunitatea de a părăsi platforma. În ediția trecută, pe care o poți citi aici, vă recomandam un editorial al Washington Post care explora „viziunea confuză și interesată a lui Elon Musk asupra jurnalismului pe Twitter”. Acum, am selectat câteva articole despre ce platforme sunt cele mai potrivite pentru jurnaliști și alți utilizatori.

Recomandăm însă și câteva investigații privind condițiile jurnaliștilor din alte țări – unele mai apropiate decât altele de România -, dar și de ce cuvintele pe care le folosim în combaterea dezinformării contează.

• NIEMAN LAB – Can Mastodon be a reasonable Twitter substitute for journalists?

  • Titlul este destul de direct: când a venit momentul ca utilizatorii Twitter să își exploreze opțiunile în afara platformei lui Musk, Mastodon a fost una dintre ele. Platforma a fost subiectul a numeroase articole de la achiziție, în timp ce Hive Social este o alternativă de platformă tip start-up luată și ea în considerare de unii (The Independent a scris despre Hive Social).
  • Articolul publicat de Nieman Lab analizează dacă Mastodon este o aplicație potrivită pentru jurnaliști, deoarece Twitter s-ar putea să nu se mai potrivească în curând activităților lor online, într-un interviu cu un alt jurnalist care are mai multă experiență pe platformă.
    • PE ACEEAȘI TEMĂ: The Wired a alcătuit o listă lungă de alternative pe care fiecare tip de utilizator le-ar putea lua în considerare dacă vrea să renunțe la Twitter, în timp ce The Conversation a realizat un „plan de evadare” de pe platformă, protejându-ți în același timp intimitatea. „Fă-ți bagajele” și „încuie ușa”, spun autorii.

• THE PRINT – ‘Worse than 1990s’ — Kashmir journalists resign, go into hiding after anonymous ‘Lashkar threat’

  • Lăsând în urmă mizeria de la Twitter, trecem la chestiuni mai presante. Potrivit unei anchete a The Press, situația jurnaliștilor din Kashmir, o regiune care încă stârnește conflicte între guvernele indian și pakistanez, se înrăutățește. Cea mai recentă veste este că cel puțin 20 de jurnaliști au primit amenințări publice de pe un blog care pare să fie condus din Pakistan. Șase dintre ei au demisionat și s-au ascuns în ultimele zile de la publicarea amenințărilor.
  • Ceea ce este mai grav este că nu pot găsi siguranță nici măcar din partea autorităților, care îi țin pe margine pe lucrătorii din mass-media a căror activitate pare a fi împotriva autorității. Astfel, în regiunea Kashmir, jurnaliștii se află între un stat care nu îi protejează și teroriști.

• RFERL – ‘I’ll Rip Your Throat Out’: Bosnian Journalists Face Threats And Violence

  • Un reportaj despre situația jurnaliștilor din Bosnia și cum aceștia sunt intimidați și agresați, în timp ce persoanele din spatele atacurilor rămân nepedepsite. Materialul realizat de Europa Liberă pornește de la cazul unei jurnaliste de investigații, care a fost amenințată de un polițist de rang înalt, în plină zi, pentru articolele pe care le-a scris despre el. „O să-ți smulg gâtul”, i-a spus acesta jurnalistei.
  • Cu toate acestea, acest caz pune în lumină climatul cu care se confruntă zi de zi jurnaliștii din Bosnia și Herțegovina – în special în Republica Srpska. Un alt jurnalist povestește pentru Europa Liberă că, deși atacatorii săi au fost condamnați la patru ani de închisoare, „nimeni nu a mișcat un deget pentru a afla cine a comandat atacul”.
    • „Totul se datorează atmosferei din spațiul public și din cauza declarațiilor oficiale și a aparițiilor publice ale oamenilor puternici din Republica Srpska. Nu voi spune doar autoritățile și politicienii, ci și alți oameni puternici care, încetul cu încetul, îi etichetează pe jurnaliști și îi numesc mercenari străini, spunând că lucrează pentru Ustasha (regimul pro-nazist din timpul războiului), pentru bosniaci, că sunt agenți străini”, a declarat jurnalistul.

• WORLD POLITICS REVIEW – Focusing on ‘Disinformation’ Creates More Problems Than It Solves

  • Nu în ultimul rând, această analiză din World Politics Review analizează importanța semanticii. Articolul subliniază faptul că ar trebui să explorăm mai mult despre cum și în ce măsură aspecte precum cele politice, socioculturale și identitare îi fac pe oameni să devină failibili în fața unor actori rău intenționați.
    • „În cea de-a doua tabără, «dezinformare» este termenul cel mai utilizat, referindu-se la răspândirea intenționată de informații false. Acestui termen i se alătură adesea alții înrudiți, cum ar fi dezinformarea, pentru a se referi la informațiile false răspândite fără intenție răuvoitoare, și dezinformarea, pentru a se referi la informațiile adevărate răspândite cu intenția de a provoca prejudicii. Deși rămâne un element de intenție, acești termeni se bazează în principal pe ideea că în mesajul în sine poate fi identificat un lucru obiectiv perceptibil: un lucru fals. Deoarece ne permite să definim problema – sau cel puțin, în cazul rețelelor de socializare și al altor platforme online, să o găsim – fără să ne uităm prea mult în mintea emițătorului, acest termen a devenit, în mod normal, conceptul în care toate celelalte par să se prăbușească. Însă, concentrându-ne atât de mult pe conținutul unui mesaj, reducem comunicarea la simple pachete de informații transmise, ignorând în același timp funcțiile politice, socioculturale și identitare pe care aceste pachete de informații încearcă să le manipuleze și să le consolideze”, se arată în articol.