Răul spre mai rău. Situația presei din România, în declin (și) din cauza pandemiei de coronavirus

Un raport realizat de Centrul pentru Studiul Democrației arată că, deși părea că situația mass-mediei din România nu putea să se deterioreze, nivelul libertății presei a scăzut în ultimii ani.

Pe lângă problemele cu care jurnaliștii se confruntau deja, precum presiunile politice, lipsa transparenței și a asumării răspunderii din partea autorităților, „criza coronavirusului a consolidat o reducere suplimentară a spațiului pentru jurnalism independent și de calitate”, se arată în studiu.

Autorii remarcă că Decretul prezidențial 195/2020 a avut un impact mult mai mare asupra libertății presei decât era de așteptat. În timp ce alineatul 1 din articolul 54 obligă practic instituțiile media publice și private să susțină campania de informare a autorităților (este vorba despre cea de dinainte de acordarea ajutorului financiar în schimbul difuzării unor spoturi publicitare), alineatul 2 din același articol a oferit autorităților capacitatea de a închide site-uri considerate a fi propagatoare de informații false.

Însă raportul subliniază faptul că niciuna dintre instituțiile implicate în închiderea site-urilor nu aveau cunoștințele necesare pentru a lua o astfel de decizie.

„Grupul pentru comunicare strategică, care nu avea experiență anterioară (și nici proceduri) în evaluarea a ceea ce «știri false» sau «informații false» reprezintă, a fost învestit cu capacitatea de a decide ce platforme propagă informații false, în timp ce aplicarea (adică închiderea efectivă a site-urilor) a fost încredințată Autorității Naționale pentru Management și Reglementare în Comunicare”, se arată în cercetare.

Mai mult decât atât, dreptul la informare – deși nesuspendat în mod oficial – a fost restrâns, din pricina dublării timpului în care instituțiile centrale sau locale puteau să răspundă la solicitările făcute în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Jurnaliștii au avut de suferit și pe plan financiar, întrucât „bugetele publicitare au scăzut, în timp ce bugetele de responsabilitate socială corporativă (CSR) ale companiilor au fost redirecționate către susținerea sectorului medical și a organizațiilor și a campaniilor care se ocupă de efectele crizei sănătății (de exemplu, finanțând achiziționarea de echipamente de testare). Această imagine financiară mohorâtă s-a adăugat tendințelor preexistente ale mass-mediei românești fără bani, prin care retragerea investitorilor străini în urma crizei financiare din 2008 a lăsat mass-media dependente de oligarhi conectați politic”.

Raportul mai vorbește și despre campaniile de dezinformare duse de Rusia și China, care au promovat „un discurs anti-UE, atacând statele membre occidentale ale Uniunii ca fiind axate pe propria lor bunăstare, ignorând în același timp statele «second-hand» și alocarea echitabilă a pachetului de sprijin al coronavirusului din UE”. În acest sens, românilor le-a fost indusă ideea că sunt o țară dezavantajată economic din start, dar și că reprezintă „o colonie”.