”Food Boom”: de ce producem și cumpărăm prea multă mâncare

Faptul că obezitatea este o problemă în multe dintre statele dezvoltate, în ciuda cantității enorme de mâncare pe care o risipesc acestea, indică, în mod cert, că se produce prea multă mâncare. În Statele Unite ale Americii, spre exemplu, sunt risipite aproximativ 150.000 de tone de mâncare zilnic, adică aproximativ 30% din totalul mâncării produse. Chiar și în aceste condiții, brandurile continuă să producă, iar consumatorii continuă să achiziționeze. 

Voi numi acest fenomen ,,food boom”, inspirat după fenomenul ,,baby boom”, adică o perioadă marcată de o creștere considerabilă a natalității. Acesta, din urmă, a fost efectul uriașului progres în domenii precum medicină, tehnologie și salubritate, la care oamenii nu s-au adaptat îndeajuns de repede, păstrându-și mentalitatea conform căreia numai familiile numeroase pot rezista în timp. Food boom-ul în care trăim noi este asemănător: încă nu ne-am adaptat la ușurința cu care pot fi produse și conservate miliarde de tone de mâncare, așa că tindem să cumpărăm cât mai mult și să mâncăm tot ce avem. 

De asemenea, după cum religia a fost un factor care a influențat baby boom-ul, încurajând oamenii la procreare, așa și brandurile alimentare constituie o forță socială care îndeamnă populația la consumerism. Strategiile folosite sunt numeroase, existând echipe de marketing care se ocupă cu dezvoltarea planurilor de vânzare și cu realizarea spoturilor publicitare. De fapt, în zilele noastre, media audiovizuală a ajuns unul dintre cele mai explorate și cercetate sectoare ale marketingului.  

Încă de la începutul lunii noiembrie, este difuzată la televizor o reclamă la Jacobs, celebrul brand de cafea, în care ne este prezentată o familie fericită care servește cafeaua împreună, bucurându-se de căldura băuturii care contrastează cu peisajul înzăpezit de afară. În acest timp, băiatul familiei îl atrage pe Moș Crăciun cu mirosul irezistibil al cafelei. Bineînțeles, fundalul sonor al spotului îl reprezintă melodia lui Dean Martin, ,,Let It Snow”.  Observăm, astfel, cum nu ni se vinde un produs, ci ideea că am putea fi și noi fericiți, împliniți și alături de cei dragi, cu condiția să cumpărăm acel produs. 

Totuși, nu este nevoie să depășim granițele naționale pentru găsi strategii atent dezvoltate de brandurile alimentare. În ultimii ani există, în România, o tendință de valorificare a universului culinar domestic. Numeroși cozonaci, de pildă, sunt ,,de casă”, iaurtul Covalact este ,,prea bun, prea ca la țară”, iar muștarul și margarina sunt ,,Bunătăți de la bunica”. Aceste denumiri speculează anumite valori și sentimente pe care le avem, cum ar fi prețuirea rusticului și nostalgia. În sloganuri sunt folosite cuvinte aproape ieșite din uzul limbii, precum ,,odinioară”, ,,bucate”, sau ,,iscusință”. Vânzările produselor tradiționale, cu specific românesc, au crescut considerabil în ultima vreme, deoarece acestea sunt asociate nu numai cu sentimentul de diferențiere culturală, ci și cu ideea de sănătate, deși, în multe cazuri, nu ar putea fi mai departe de adevăr această idee. 

Din nefericire, după cum oamenilor le-au trebuit mulți ani pentru a-și da seama că o natalitate atât de ridicată nu era necesară, tot așa o să aibă nevoie de mulți ani pentru a realiza că mâncarea nu trebuie produsă și achiziționată în exces. Cu toate acestea, ca persoane responsabile pentru bunăstarea planetei, putem contribui la rezolvarea acestei probleme: putem să avem grijă să nu cumpărăm mai multă mâncare decât mâncăm și putem să fim atenți să cumpărăm un produs pentru calitatea acestuia, nu pentru ideea pe care acesta ne-o inspiră. 

1 Comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *