Protestul ”anti-COVID” din Piața Victoriei ne arată că tot mai mulți oameni cred în teorii conspiraționiste

Protestul ”anti-COVID” din weekendul ce tocmai a trecut a stârnit o serie de reacții diverse: mediul online s-a amuzat de juxtapunerea personajelor prezente în Piața Victoriei, reprezentanții Guvernului au denunțat o tentativă de manipulare iar presa a atras atenția asupra pericolului la care oamenii se expun, prin refuzul de a purta mască într-un spațiu aglomerat. Însă manifestația mai indică un fapt: teoriile conspiraționiste nu mai sunt ”un pericol”, ci o realitate, pe măsură ce tot mai mulți oameni se alătură mișcării negaționiste.

O cifră și de 10 ori mai mare

Pe 15 mai, când România ieșea din starea de urgență, în Piața Victoriei se adunau puțin peste o sută de oameni. Marea lor majoritate negau existența noului coronavirus, denunțând o conspirație guvernamentală. La două luni de la acel eveniment, scenariul se repetă. Peste o mie de persoane și-au exercitat în acest weekend dreptul constituțional de a protesta împotriva alegerilor guvernamentale privind epidemia de SARS-CoV-2, în ciuda recomandărilor specialiștilor și a pericolului unei adunări atât de mari, fără vreo formă de distanțare socială.

Numărul exact de persoane nu a fost furnizat de Jandarmerie, iar cifra aproximativă a variat de la publicație la publicație. ProTV afirmă că ar fi fost câteva zeci de persoane, în timp ce Mediafax, Digi24 și Europa Liberă susțin că ar fi fost câteva sute. Ce putem spune cu siguranță este că, comparând imaginile de acum două luni cu cele din prezent, diferența este semnificativă.

Între vedetele propagandei ruse și omul simplu 

Cât despre personajele protestului, acestea nu s-au diferențiat foarte mult de cele de la manifestația din mai: Oana Lovin, cea care s-a remarcat data trecută printr-un mănunchi de sparanghel, actorul Bogdan Staenovici, Iosefina Pascal (organizatorul evenimentului și o figură promovată intens de Sputnik), Iulian Capsali (fost director-editorial la România Liberă) și avocatul Dan Chitic, o altă ”vedetă” marca Sputnik.

Însă, imaginile de la protest arată și o altă fața a negaționismului în România: cea a omului simplu, care nu are conturi de Facebook cu sute de mii de urmăritori și nici nu e lăudat de site-uri cu un background îndoielnic. Oameni care, mai mult ca sigur, nu au acces la informații speciale, cărora nu li se explică exact situația și care privesc măsurile restrictive impuse de autorități ca pe o povară fără rost.

Am văzut, ca în multe alte cazuri, mesaje împinse de figuri cu autoritate – formatori de opinie îndoielnici, figuri bisericești, lideri ai unor mișcări ultra-naționaliste – și preluate de oameni a căror ocupație principală nu e influențarea deciziilor statale, ci propriul trai.

În loc de concluzie

În fond, a presupune că sute de oameni fac parte dintr-o rețea pusă bine la punct e o exagerare fără fundament și, mai mult decât atât, implică ignorarea problemei reale: aceea că teoriile conspiraționiste sunt din ce în ce mai ofertante pentru omul simplu, votantul care își formează opinia din aparițiile online și televizate ale candidatului și a celui care judecă impactul unor legi prin propria piele.

Simpla natură a acestei mișcări necesită o acțiune mai clară. Desigur, dezbaterile, teoriile și declarațiile sunt fundamentale în înțelegerea fenomenului, însă numai cu o strategie clară dezinformarea poate fi diminuată. De exemplu, marea majoritate a oamenilor care cred în teorii conspiraționiste au nevoi de bază care nu sunt satisfăcute de către stat și societate și caută să le înlocuiască cu altceva. Adresarea acestor probleme, despre care am scris mai multe AICI, ar putea reprezenta una dintre strategiile adoptate de România în lupta cu un virus mult mai periculos decât SARS-CoV-2: dezinformarea.

Acolo unde nu există informații precise, va exista întotdeauna o teorie conspiraționistă care să le înlocuiască.