Propagandă și fake news în discursul lui Liviu Dragnea

Mitingul PSD de la Iași a dat ocazia lui Liviu Dragnea să lanseze un nou val de critici la adresa celor care au manifestat împotriva social-democraților. În declarațiile liderului PSD se amestecă teme alarmiste, menite să mobilizeze o parte a electoratului tradițional, precum și afirmații aflate la limita fake news-ului, ce nu au fost demonstrate.

Dragnea a văzut bătrâni bătuți de protestatari

Liviu Dragnea a susținut în platourile Antena 3 că oameni bătrâni au fost agresați fizic de protestatari la mitingul PSD de la Iași de săptămâna trecută. Președintele social-democrat nu a adus însă și vreo probă în acest sens, susținând doar că imagini nu există, dar că faptele s-au întâmplat.

„Nu au apărut aceste imagini: oameni în vârstă puși jos și cărora le-au dat cu picioarele în burtă. Niște tineri cu ochii injectați. Bine, niște tineri de la USR”, a acuzat Liviu Dragnea, luni seara, la Antena3, fără nicio dovadă, așa cum singur recunoaște. Sigur că afirmațiile nedemonstrabile au ca șintă exact publicul PSD, Dragnea jucând în cazul de față cartea clivajului generațional: tineri – bătrâni. Faptele, dovezile nu mai contează în epoca post-adevărului, a adevărului după adevăr. Prin astfel de afirmații nedovedite, liderul PSD nu a făcut decât să întărească prejudecățile și stereotipurile pe care le poartă o parte din electoratul său. Cu alte cuvinte, reprezintă o acțiune propagandistă de tip fake news.

Tinerii drogați, o temă nemuritoare 

Liderul PSD nu s-a oprit însă doar asupra declarațiilor anterioare. Acesta a susținut că a văzut ”când se vorbea în grupul #rezist de jointuri”.

„Am citit foarte multe postări ale unor oameni care au fost la mitinguri, oameni tineri, unii susținători ai PSD, alții nu. Toți spuneau, pe lângă alte lucruri, privirea pe care o aveau acei oameni, acei bătăuși, o privire plină de ură, cu ochii injectați. Nu știu, nu am stat lângă ei, dar am văzut când se vorbea în grupul #rezist de jointuri. Sigur că te duci cu gândul acolo. După aia întreabă de ce să nu lăsăm țara pe mâna lor? Poți să lași țara pe mâna unor astfel de oamenii”, a mai spus Liviu Dragnea.

Tema invocată de Dragnea nu este nouă. Ea demonstrează din păcate o continuitate nu doar la nivel instituțional, ci și discursiv cu FSN-ul lui Ion Iliescu. În timpul protestelor prelungite din Piața Universității, cu puțin timp înaintea celei de-a treia mineriade, Ion Iliescu, lider al Frontului Salvării Naționale, adică strămoșului PSD, vorbea despre tinerii protestatari într-un mod peiorativ, numindu-i „golani” și „drogați”. După aproape trei decenii golanii despre care vorbea Iliescu au devenit în discursul lui Dragnea „derbedeii care…umblă pe aici pe lângă scenă”. Referința la droguri/jointuri este una adiacentă menită să decredibilizeze persoanele în cază, iar asocierea acestora cu un anumit partid politic, merge pe aceiași linie.

Motivul „cetății asediate” nu este nou în discursul politic din România. El are ca scop mobilizarea unui anumit segment al electoratului, dar cu prețul adâncirii partizanatului politic. PSD pozează într-un partid asediat, liderii acestuia denunțând aproape zilnic jocuri de culise ale așa-zisului stat paralel. Dar PSD deține puterea și se află la guvernare, astfel că retorica aceasta devine ilogică.

Totodată, în legătură cu protestele de la Iași, ministrul de Interne, Carmen Dan, spunea că ar putea fi sesizat Parchetul în cazul protestatarilor anti-PSD, aceștia putând fi cercetați penal. Din păcate liderii actuali par a fi incapabili să înțeleagă mecanismele de bază ale unei democrații. Într-o democrație cetățenii au posibilitatea de a contesta guvernul sau politicile acestuia, protestul fiind un mecanism de autoreglare a disfuncționalităților interne. Contestarea reprezintă un element esențial care face diferența dintre o democrație și un regim totalitar, acolo unde acest drept este suprimat. Protestul reprezintă un instrument legitim și necesar în orice democrație, iar guvernanții sunt obligați să țină cont de nemulțumirile cetățenilor și să construiască consensul. Dacă aceștia ignoră în mod sistematic cererile manifestanților, protestele se pot radicaliza și pot degenera în incidente mai mult sau mai puțin violente. Din păcate exact consensul pare a lipsi astăzi din politica românească, iar lucrul acesta are ca repercusiuni proasta guvernare, făcută în detrimentul interesului public.