Politicianul american care susține că Beyonce ar fi italiancă lansează o nouă teorie conspiraționistă. De data asta, despre o trupă de k-pop

După patru ani cu Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii și două campanii electorale din care a făcut parte, e clar tiparul pe care el merge: afirmații exagerate, subiecte scandaloase și atacuri la persoană. Însă liderul SUA nu este singurul astfel de politician.

Fenomenul politicianului care vrea să câștige popularitate, remarcându-se nu prin promovarea unei agende politice propriu-zise, ci a unor teorii conspiraționiste.

Candidatul conspiraționist

Mediastandard.ro a scris în trecut despre KW Miller, care candidează pentru a reprezenta districtul Florida în Congresul Statelor Unite ale Americii. Politicianul a devenit cunoscut după ce a publicat pe contul său de Twitter o întreagă teorie conspiraționistă despre Beyonce.

Miller susține că artista nu este „nici măcar afro-americană”, ci italiancă, numele ei fiind Ann Marie Lastrassi, și că asumarea de către cântăreață a unei identități diferite ”face parte din genda statului paralel a lui Soros”.

Însă candidatul nu s-a limitat la o singură conspirație. Recent, KW Miller a atacat și o trupă de k-pop, BTS, afirmând că membrii acesteia sunt ”Big Time Socialists”, iar genul pe care îl cântă este ”propagandă străină”.

Declarația stranie a politicianului american vine în contextul în care doar câteva mii de persoane au participat la mitingul președintelui Donald Trump din luna iunie, deși peste un milion de persoane au fost înregistrate pentru a participa. Miller susține că de vină ar fi Alexandra Ocasio Cortez, care ar fi ”lucrat cu agenții KPOP prin aplicația TikTok pentru sabotarea mitingului președintelui”.

Social media, arma electorală a secolului XXI

Social media a schimbat în mod fundamental societatea. Nu numai că indivizii au început, acolo unde nivelul de trai era mai crescut, să petreacă din ce în ce mai mult timp în mediul online, dar au început să își și aleagă politicienii (și) în funcție de activitatea online.

Ca și brandurile, candidații au început să investească în publicitate online și să își adapteze postările în funcție de nevoile electoratului. Pe măsură ce teoriile conspiraționiste au început să fie ”la mare căutare” și să fie un subiect de discuție popular în mass-media, au apărut și politicienii conspiraționiști.